Neanderthalii foloseau aspirină şi penicilină

ADN-ul găsit pe placa dentară a neanderthalilor a furnizat informaţii remarcabile despre comportamentul acestora, despre dietă şi istoria evolutivă, inclusiv utilizarea medicinei pe bază de plante pentru a trata durerea şi boala, relatează descopera.ro.

O echipă internaţională a publicat un studiu în jurnalul Nature, în care a descris comportamentul complex al neanderthalilor, inclusiv diferenţele în dietă între mai multe grupuri de neanderthali, relatează Science Daily.

Dr. Laura Weyrich, cercetătoarea care a condus acest studiu, a dezvăluit că „placa dentară reţine microorganismele care trăiau în gură şi patogenii din tractul respirator şi gastrointestinal, precum şi resturi de mîncare rămase între dinţi, păstrînd ADN-ul pentru mii de ani”.

Astfel, analiza genetică a ADN-ului din placă poate oferi noi perspective asupra dietei şi a modului de viaţă al neanderthalilor.

Echipa a analizat şi a comparat plăcile dentare a patru indivizi găsiţi în peşterile Spy din Belgia şi El Sidron din Spania. Aceste plăci au o vechime ce variază între 50.000 şi 42.000 de ani. Au găsit diferenţe semnificative în ceea ce priveşte dieta acestora, cei din peştera Spy aveau un regim alimentar bazat pe consumul de carne, pe cînd cei din Spania, după cîte a reieşit din analize, aveau un regim exclusiv vegetarian.

Cea mai interesantă descoperire a fost însă utilizarea plantelor medicinale în peştera El Sidrón. O placă dentară indica prezenţa unui abces. De asemenea, placa dentară  prezenta urma unui parazit intestinal care cauza diaree acută. Individul mînca mac, ce conţine acid salicilic, ingredientul activ din aspirină şi, de asemenea, s-a putut detecta urma unui antibiotic natural (penicilină) care nu a fost găsit în alţi indivizi, a afirmat profesorul Alan Cooper, director al University of Adelaide’s Australian Centre for Ancient DNA (ACAD).

Totodată, Dr. Laura Weyrich a precizat că „neanderthalii aveau o bună cunoaştere a plantelor medicinale şi a proprietăţilor acestora. Utilizarea antibioticelor poate fi foarte surprinzătoare, pentru că e cu 40.000 de mii de ani înainte de descoperirea penicilinei. Cu siguranţă descoperirile noastre contrastează cu perspectiva simplistă asupra rudelor noastre în imaginaţia colectivă”.