Motivul pentru care Poroșenko a cerut demisia premierului Arseni Iaţeniuk şi a procurorului general

Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute, reflectate în presa internațională.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut marţi demisia premierului Arseni Iaţeniuk şi pe cea a procurorului general, ambii criticaţi intens pentru întârzierea aplicării reformelor, relatează agenţiile de presă AFP şi Reuters, citate de Agerpres. Procurorul general şi-a dat la scurt timp demisia.

Viktor Şokin, a cărui demisie este de mai mult timp solicitată atât în ţară, cât şi de occidentali, este un apropiat al actualului preşedinte, acuzat că nu face nimic pentru a combate corupţia omniprezentă, respectiv că acoperă acest flagel atunci când ar putea fi afectate interesele oligarhilor apropiaţi puterii.

„Preşedintele le-a cerut procurorului general şi prim-ministrului să plece pentru a restabili încrederea în putere“, a scris pe Twitter Sviatoslav Ţegolko, purtătorul de cuvânt al şefului statului ucrainean. Practic, după ce i-a cerut explicit demisia procurorului general Viktor Şokin, Poroşenko a apreciat că „aceeaşi parametri ar trebui aplicaţi şi guvernului“, în condiţiile în care „societatea a decis cu claritate că au existat mai multe greşeli decât realizări şi că nu mai are încredere în miniştri“.

În acelaşi timp, Petro Poroşenko a exclus, într-un comunicat, scenariul alegerilor legislative anticipate, subliniind că un nou cabinet ar trebui format de coaliţia prooccidentală actuală. Premierul Arseni Iaţeniuk, în funcţie de doi ani, a fost foarte criticat în ultimele luni pentru insuficienţa reformelor efectuate şi pentru faptul că ar fi luat apărarea oligarhilor.

Totodată, marți, Parlamentul ucrainean a respins moţiunea de neîncredere împotriva Guvernului Iațeniuk. Votul de neîncredere a fost exprimat de 194 de deputați dintre cei 236 înscriși. Doi au votat împotrivă, 12 s-au abținut, iar 28 au refuzat să voteze.

adevarul.ro

Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare marți, pentru finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2012, a anunțat procuratura Parisului într-un comunicat, scrie AFP.

Fostul șef al statului a fost audiat întreaga zi de către judecătorul de instrucție care suspectează o falsificare a conturilor de campanie ale lui Nicolas Sarkozy pentru a masca o explozie a plafonului legal de cheltuieli, de 22,5 milioane de euro.

agerpres.ro

Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, a adoptat, marţi seară, proiectul de lege care prelungeşte starea de urgenţă la nivel naţional până pe 26 mai, informează Le Figaro.

Administraţia Francois Hollande a argumentat că Franţa se confruntă în continuare cu un „risc terorist fără precedent„.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 212 voturi pentru, 31 împotrivă şi trei abţineri.

Preşedintele Francois Hollande a decretat starea de urgenţă în Franţa pe 13 noiembrie 2015, în cursul atentatelor teroriste din Paris, soldate cu 130 de morţi.

mediafax.ro

Avioane militare ruse au efectuat, în ultima săptămână, 444 de raiduri aeriene în Siria, atacând 1.600 de poziţii teroriste, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de site-ul agenţiei Tass.

„Avioane ruse au efectuat 444 de raiduri aeriene în perioada 10-16 februarie, atacând 1.593 de poziţii teroriste în provinciile Deir ez-Zor, Daraa, Homs, Hama, Latakia şi Alep„, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

În perioada precedentă, 4-9 februarie, avioanele ruse efectuaseră 510 raiduri aeriene în Siria, distrugând 1.900 de poziţii teroriste.

O coaliţie condusă de Statele Unite efectuează raiduri aeriene în Siria şi Irak, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Din coaliţie fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia. Rusia a lansat, în septembrie 2015, raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite şi NATO au acuzat Rusia că atacă poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. Moscova susţine că vizează exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.

mediafax.ro

Luna ianuarie a anului 2016 a fost cea mai caldă de la începerea măsurătorilor meteorologice, în urmă cu 136 de ani, anunță Administrația Aeronautică și Spațială din SUA (NASA).

După ce anul 2015 a fost cel mai cald din ultimii 136 de ani, 2016 a atins un nou record de temperatură. Potrivit NASA, preluată de Mediafax, luna ianuarie a fost cea mai caldă din anul 1880 până acum, adică de când sunt disponibile date meteorologice.

Conform sursei citate, temperatura medie la nivel global a fost în ianuarie cu 1,13 grade mai ridicată decât valoarea normală, stabilită pe baza datelor colectate în intervalul 1951-1980.

Stefan Rahmstorf, cercetător la Institutul Potsdam, a explicat că „tendința de încălzire a climei va continua până când se va renunța la combustibilii fosili„.

activenews.ro

Ceasuri Rolex, poşete Fendi, costume Armani şi băuturi fine – acestea sunt noile gusturi ale Chinei. Jumătate dintre produsele de lux vândute în întreaga lume sunt cumpărate de chinezi.

Un raport al firmei de consultanţă Fortune Character arată că doar anul trecut aceştia au cheltuit peste 115 miliarde de dolari în magazinele mărcilor de renume. Practic e un răsfăţ colectiv mare cam cât PIB-ul Ungariei.

Dar nu e colectiv în sensul că participă toată lumea. Participă bogaţii, super bogaţii, care au ajuns să fie mai mulţi decât în orice altă ţară, şi oficialii statului pe care Beijingul încearcă să-i oprească să mai ia mită ceasuri scumpe.

Politica oficială a partidului comunist e însă să descurajeze achiziţiile de bunuri de lux, aşa că tot ce vine de la casele de modă ale Italiei sau Franţei este foarte aspru taxat.

Dar nu-i problemă, și în China există conceptul de vacanţă de shopping. Aşa se face că 80% din cumpărăturile de lux ale chinezilor sunt făcute peste graniţă.

digi24.ro