Moldovenii consumă de zece ori mai multe grăsimi trans față de limita zilnică recomandată de OMS

În Republica Moldova, bolile cardiovasculare au o rată a mortalității aproape dublă față de media europeană. În acest sens, Ministerul Sănătății a lansat o campanie care își propună să-i informeze pe moldoveni despre daunele consumului de grăsimi trans și să-i încurajeze să urmeze un mod de alimentație sănătos, relatează agora.md

„Consumul în exces de grăsimi trans este o adevărată amenințare pentru sănătatea populației, inclusiv pentru generația tânără, fiind una dintre cauzele apariției bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare și diabetul. Campania pe care o lansăm astăzi, are drept scop informarea populației privind reducerea consumului de grăsimi și în special de grăsimi trans, care se găsesc în alimentele cumpărate în stradă, înlocuirea acestora cu o alimentație echilibrată și respectarea unui  mod sănătos de viață.”, a declarat Constantin Rîmiș, secretar de stat în domeniul de sănătate publică al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Grăsimile trans sau grăsimile artificiale sunt obținute prin adăugarea chimică a hidrogenului în grăsimile naturale. Aceste grăsimi se folosesc în produsele de patiserie și cofetărie (napolitane, biscuiți, prăjituri, torturi, bomboane etc.), semipreparate congelate, produsele fast-food și snack-urile (chifle și plăcinte dulci ori sărate din comerț, hamburgeri, kebab, pizza, cartofi pai).

Grăsimile trans sunt considerate cele mai periculoase tipuri de grăsimi. Acestea ridică nivelul de colesterol „rău”  în organism, ceea duce la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare și a hipertensiunii arteriale. Experții estimează, că pentru 1% de energie acumulat din alimentele ce conțin grăsimi trans riscul apariției bolilor cardiovasculare crește cu 12 – 13%.

„Țări precum Elveția, Danemarca, Austria, Norvegia, Ungaria au stabilit limita de 2 g de grăsimi trans în produse, la 100 g de grăsimi sau ulei, eliminând astfel grăsimile trans din produsele industrial procesate. Ar fi bine ca și toate celelalte țări, inclusiv Republica Moldova, să urmeze exemplul și să excludă grăsimile trans din produsele fabricate, aceasta fiind o intervenție de sănătate publică simplă, dar cu impact major, ce contribuie la reducerea riscului bolilor cardiovasculare și îmbunătățirea alimentației.”, a menționat Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova.

Studiile arată că fiecare a doua persoană cu vârsta de peste 18 ani este supraponderală și din aceasta – 23% este obeză.

„O nutriție echilibrată și sănătoasă este temelia sănătății la toate etapele vieții. Republica Moldova a inițiat procese de limitare a grăsimilor trans în produsele alimentare și credem că vom reuși să ne aliniem țărilor europene în acest sens, deja în anul care urmează. Această campanie este unul dintre pași, realizată cu suportul partenerilor noștri externi și cu siguranță  va avea continuitate. Vrem să încurajam populația tânără și cea adultă să adopte un mod de alimentație sănătos. Niciodată nu este târziu să-ți îmbunătățești obișnuințele alimentare.”, susține Ion Șalaru, director adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Potrivit recomandărilor OMS, ponderea grăsimilor trans trebuie să fie mai mică de 1% din consumul total de energie pentru un adult care consumă 2 000 kcal/zi, adică mai puțin de 2,2 grame pe zi de grăsimi trans. Cu alte cuvinte, asta ar însemna reducerea consumului de grăsimi trans până la limita maximă de 2 grame din 100 grame de grăsimi sau uleiuri în produsele alimentare.

„În prezent, oamenii în Moldova consumă de zece ori mai multe grăsimi trans față de limita zilnică recomandată de OMS. Acest fapt determină creșterea numărului de cazuri de boli cardiovasculare și a obezității, ceea ce în contextul pandemiei COVID-19, sporește considerabil riscul unor complicații severe. Iată de ce, Elveția susține eforturile de promovare a unui mod sănătos de viață. O primă campanie de acest fel a îndemnat populația să reducă sarea din mâncare.”, declară Caroline Tissot, directoarea Biroului de cooperare al Elveției.

Campania de informare va dura trei săptămâni la TV, radio, în presa scrisă și online, dar și pe cele mai populare rețele de socializare din Republica Moldova.

Campania este parte din activitățile de promovare a sănătății în cadrul Proiectul moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.

Sursa: agora.md