Guvernul Orban a fost demis

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost cel care a anunțat rezultatul votului. El a declarat că scorul cu care trecut moțiunea – 261 – a fost impresionant.

„Guvernul Orban a căzut. Părerea mea este că e un pas foarte mare pentru democraţia României, mai ales pentru sănătatea românilor. A fost o mobilizare cum nu s-a mai întâmplat până acum. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva, să treacă o moţiune cu un asemenea scor. Mă bucur, înseamnă că s-au trezit foarte mulţi colegi. Nu am reuşit eu să îi mobilizez atât de mult cât a reuşit domnul Orban”, a spus Ciolacu imediat după votarea moţiunii de cenzură.

El a susținut că în acest moment este o criză politică provocată de Ludovic Orban şi de PNL și că va vorbi cu liderul Pro România, Victor Ponta, să meargă la Cotroceni cu o propunere comună de premier.

„Aşteptăm să fim chemaţi la Cotroceni de preşedinte. O să am o discuţie cu Victor Ponta cu privire la o propunere de premier, să avem o propunere comună. Nu noi avem problema de a crea o majoritate, nu noi am creat această criză. Astăzi am avut o singură discuţie cu domnul Ponta şi am căzut de acord să mergem cu o propunere comună în ce priveşte prim-ministrul”, a afirmat Ciolacu.

Ulterior, rezultatul a fost anunțat oficial și de Lia Olguța Vasilescu: au fost prezenți 423 de parlamentari și au fost 400 de voturi exprimate. Voturi anulate – 0, voturi pentru adoptare – 261, voturi contra moțiunii – 139, abțineri -0.

Guvernul Ludovic Orban – aflat în funcție din 4 noiembrie 2019 – este astfel demis, iar proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi este considerat respins, adică alegerea primarilor se va face în continuare în urma unui singur tur de scrutin.

Pașii constituționali

Adoptarea moțiunii de cenzură este un prim pas pentru anticipate. Potrivit Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat de președinte dacă respinge două propuneri de învestitură a unui nou Guvern în termen de 60 de zile.

Strategia liberalilor este ca, în cazul în care moțiunea trece, Ludovic Orban să vină în Parlament să ceară votul, însă parlamentarii PNL să voteze împotrivă. În cazul în care toți pașii legali ar fi îndepliniți, liberalii vor ca alegerile anticipate să aibă loc odată cu localele, în iunie.

Potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Constituţia prevede, la articolul 103, că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Conform Constituției, refuzul Parlamentului de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens duce la dizolvarea Parlamentului. „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede Constituția.

Ludovic Orban poate rămâne premier interimar până la învestirea noului Cabinet de către Parlament, asta însemnând inclusiv până la anticipate.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban este cea de a cincea adoptată de Parlament. Prima a fost adoptată la 13 octombrie 2009, atunci când moţiunea de cenzură „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a primit 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă. Astfel, Cabinetul Boc a fost primul guvern din istoria României post-comuniste care a căzut în urma unei moţiuni de cenzură.

A doua moţiune a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) la 18 aprilie 2012. Intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”, moţiunea a fost îndreptată împotriva Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, fiind adoptată la 27 aprilie 2012. În favoarea moţiunii au fost exprimate 235 voturi, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, moţiunea de cenzură avea nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460). Guvernul Ungureanu fusese învestit de Parlament în urmă cu 78 de zile, la 9 februarie 2012, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă.

A treia moţiune, „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, a fost iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu. A fost dezbătută şi votată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, la 21 iunie 2017, în mai puţin de trei ore, timp în care principalii actori ai evenimentelor au vorbit despre legitimitatea votului cetăţenilor şi despre o „confiscare” a puterii executive. De altfel, moţiunea a marcat o premieră în Parlamentul României, fiind prima acţiune a unui partid de a demite propriul guvern. La final, au votat pentru moţiune 241 de parlamentari şi 10 au votat împotrivă. Numărul total de voturi valabil exprimate a fost 251.

Cea de-a patra, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, a fost depusă în Parlament la 1 octombrie 2019. Documentul a fost semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. La 10 octombrie 2019, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament. S-au înregistrat 238 de voturi pentru, în condiţiile în care, pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament erau necesare 233 de voturi.

Sursa: hotnews.ro