Despre țările care riscă sancțiuni dacă nu vor accepta refugiați și modernizarea arsenalul nuclear rusesc

Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute.

Un avion de pasageri al companiei Air France care zbura din Mauritius spre Franţa a efectuat duminică o aterizare de urgenţă în Kenya după ce în grupul sanitar a fost găsit un dispozitiv suspect, anunţă autorităţile kenyene, citate de site-ul agenţiei Reuters.

Dispozitivul suspect care a generat aterizarea de urgenţă a unui avion de pasageri al Air France în Kenya nu conţinea explozibil, anunţă compania aeriană.

„Dispozitivul suspect era făcut din carton, hârtie şi un cronometru„, a declarat Frederic Gagey, directorul general al companiei Air France.

„Obiectul nu conţinea substanţe explozive„, a adăugat Gagey, salutând reacţiile membrilor echipajului.
Inspectorul de poliţie kenyan Joseph Boinnet a declarat că avionul de tip Boeing 777 decolase din Mauritius cu destinaţia Paris, având la bord 459 de pasageri şi 14 membri ai echipajului.

După găsirea unui dispozitiv suspect, aeronava a aterizat în siguranţă pe Aeroportul Moi International din oraşul kenyan Mombasa.

„Experţii în explozibil au preluat dispozitivul suspect pentru a stabili dacă este vorba de o bombă„, a precizat Boinnet.

Compania Air France a confirmat incidentul, explicând că toţi pasagerii au fost evacuaţi în siguranţă pe toboganele de urgenţă.

Air France va pune la dispoziţie altă aeronavă pentru transportarea pasagerilor de la Mombasa la Paris.

mediafax.ro

Ţările central şi est-europene care nu vor accepta refugiaţi conform cotelor se expun sancţiunilor, riscând să apără probleme privind frontierele deschise ale Uniunii Europene, avertizează ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

„Uniunea Europeană este o comunitate de drept. Cuvântul dat contează. Dacă nu se poate altfel, lucrurile vor fi reglate pe căile juridice prevăzute„, a declarat Steinmeier într-un interviu acordat revistei Der Spiegel.

„Solidaritatea europeană nu este un drum cu sens unic. Ţările care se opun primirii de refugiaţi trebuie să ştie ce este în joc pentru ele: frontierele deschise ale Uniunii Europene„, a atras atenţia şeful diplomaţiei germane.

„Unii dintre vecinii noştri arată mult prea uşor cu degetul spre Germania şi ne critică pentru venirea a un milion de refugiaţi din Siria şi Irak; însă este vorba doar de cultura de ospitalitate germană„, a subliniat Steinmeier.

Zilele trecute, cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea ţărilor central şi est-europene membre UE în primirea refugiaţilor, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire. Întrebat, în cursul unui interviu acordat publicaţiei Die Welt, ce se poate face pentru ca ţările central şi est-europene să accepte mai mulţi refugiaţi extracomunitari, Werner Faymann a afirmat: „Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primeşte fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur şi simplu să refuze distribuirea proporţională a refugiaţilor. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (…) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri„.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în spaţiul UE. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în noiembrie, Polonia a semnalat că nu va mai primi refugiaţi.

mediafax.ro

Rusia va continua să modernizeze arsenalul nuclear, în scop de disuasiune, afirmă preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că Moscova nu intenţionează să utilizeze armament atomic şi nu vrea un nou război mondial.

Vladimir Putin a făcut aceste declaraţii într-un documentar difuzat duminică de postul tv Rossiya-1.
„Statele Unite au continuat să aducă armament nuclear tactic în Europa după sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial. Este un lucru periculos. De ce? Pentru că armele noastre tactice nu pot atinge teritoriul american, în timp ce armamentul american din Europa poate atinge teritoriul rus, generând un risc strategic mai mare decât cel reprezentat de rachetele noastre intercontinentale pentru Statele Unite„, a afirmat Putin, potrivit RIA Novosti.

„Armamentul nuclear este baza politicii ruse de securitate, dar noi nu vom profera ameninţări nucleare faţă de nimeni, chiar dacă acesta este un element important al doctrinei noastre militare, în sensul disuasiunii„, a spus Putin, potrivit Sputnik.

Liderul de la Kremlin a exprimat speranţa că nu se va ajunge la un nou război mondial, atrăgând atenţia că un asemenea conflict ar genera o catastrofă de proporţii globale.

„Vreau să cred că nu va fi niciun nebun pe Terra care să decidă să folosească arme nucleare„, a subliniat Putin, potrivit Sputnik.

mediafax.ro

Uniunea Europeană nu va relaxa sancțiunile impuse Rusiei în schimbul cooperării Moscovei pentru rezolvarea crizelor din Siria și Libia, a declarat șefa diplomației europene, Federica Mogherini, într-un interviu publicat duminică de cotidianul italian Corriere della Sera, informează DPA.

Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și alte state au impus sancțiuni Rusiei ca reacție la anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea. Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene și-au dat vineri acordul pentru prelungirea cu încă șase luni a sancțiunilor economice impuse Rusiei anul trecut.

„Există un interes european pentru a lucra cu Rusia pe probleme care sunt o prioritate pentru noi. Însă acest lucru nu va fi niciodată o monedă de schimb împotriva sancțiunilor impuse pentru situația din Ucraina„, a declarat Mogherini pentru publicația italiană.

Sancțiunile nu vor fi valabile „pentru totdeauna”, a adăugat ea, ci până la „punerea completă în aplicare” a acordului de încetare a focului de la Minsk, de care suntem încă departe, în condițiile în care „Moscova și separatiștii din Donbass nu și-au îndeplinit toate angajamentele, la fel cum unele aspecte nu au fost încă pe deplin respectate de partea ucraineană„, a subliniat șefa diplomației europene.

Vorbind de la New York, după adoptarea vineri de către Consiliul de Securitate al ONU a unei rezoluții privind negocierile de pace în Siria, Mogherini a afirmat că membrii comunității internaționale sunt încă divizați dacă președintele Bashar al-Assad ar trebui să continue să conducă țara.

„Diferențe de opinie rămân. Însă suntem toți de acord că va exista o tranziție și că sirienii, toți sirienii, trebuie să fie cei care vor decide„, a mai spus Federica Mogherini.

agerpres.ro

O nouă tragedie în Marea Egee. Cel puţin 18 refugiaţi, printre care şi zece copii, s-au înecat, după ce barca în care se aflau s-a scufundat în largul coastelor Turciei, în apropiere de Bodrum.

Alungaţi din propriile ţări de război şi foamete, ei încercau să ajungă în Grecia şi de aici mai departe în state din vestul Europei.

Potrivit presei turce, alţi 14 refugiaţi, majoritatea din Siria, Irak şi Pakistan, au fost salvaţi de paza de coastă turcă. Aproximativ un milion de refugiaţi şi imigranţi au intrat, de la începutul anului, în Europa. Alţi aproape patru mii au murit încercând să ajungă pe bătrânul continent.

digi24.ro

În Irak a avut loc primul concurs de frumuseţe după 40 de ani. S-a desfăşurat, evident, fără proba costumelor de baie, cu rochii cuminţi şi paznici înarmaţi cu puşti automate la intrare. Câştigătoarea a fost o tânără de 20 de ani din Kirkuk, care îşi va reprezenta ţara la Miss Universe.

Irakul a participat o singură dată la Miss Universe, în 1972.

Concursurile de frumuseţe nu sunt deloc populare în societatea conservatoare din Irak, aşa că spectacolul de acum a fost intens criticat.

Două concurente s-au retras după ce au primit ameninţări cu moartea, iar organizatorii le-au cerut celor rămase în cursă să aleagă ţinute decente. De altfel, concursul s-a axat mai mult pe personalitatea şi proiectele caritabile ale participantelor, decât pe calităţile lor fizice.

digi24.ro