Deputat german: Muncitorii români trebuie protejați de ei înșiși

S-a discutat mult anul acesta despre situația românilor care merg la lucru în Germania, sezonier sau cu un contract pe termen lung, transmite digi24.ro. Numărul mare de infectări cu virusul corona din rândul lor a readus în atenția publică un subiect mai vechi: condițiile în care acești oameni sunt nevoiți să muncească și să locuiască. Cele două state au început să ia măsuri pentru schimbarea acestei situații deloc conformă cu demnitatea umană. Gunther Krichbaum, membru al Bundestagului și un bun cunoscător al României, a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre modificările legislației muncii în Germania și problemele de drept constituțional care ar putea apărea. 

Noi măsuri pentru românii care lucrează în Germania
Sutele de infectări Covid-19 în rândul românilor care munceau în Germania au atras atenţia presei şi a autorităţilor din cele două state. Situaţia a repus în discuţie un subiect mai vechi şi binecunoscut, abuzurile pe care muncitorii sunt nevoiţi să le suporte din partea celor pentru care lucrează. Demnitatea umană este importantă indiferent de tipul muncii, iar angajatorii trebuie să le acorde oamenilor şi respect, nu doar salariu.

Cristina Cileacu: Cu ocazia pandemiei am redescoperit, pentru că problema este destul de veche şi binecunoscută, subiectul muncitorilor sezonieri şi a condiţiilor lor de lucru. Ce schimbă Germania în această direcţie, pentru că aşa cum am spus, problema a fost doar arătată de pandemie, dar este acolo de mult timp înainte.

Gunther Krichbaum, membru în Bundestag: Este o problemă cu multe aspecte sau cel puţin cu două faţele ale aceleaşi monede. Primul lucru – legat de contractele de muncă. Acest lucru este reglementat şi s-a făcut deja prin decizia guvernului de la finalul lunii iulie, să suspende toate contractele de muncă din domeniul producţiei de carne, a industriei abatoarelor.

Acum, în septembrie, va fi discutat în Parlament şi în comisiile de specialitate, precum cea de socială şi de muncă, şi în cele din urmă va deveni o lege.

Sunt şi dificultăţi care trebuie menţionate: este posibil să reglementăm doar un domeniu şi să anulăm contractele, dar să le permitem în altă industrie? Sau sunt cei din industria cărnii într-o poziţie din care să spună, ei bine, dacă aceasta este doar o problemă a industriei noastre şi nu şi a altora, atunci ne simţim nedreptăţiţi şi acest lucru poate încălca Constituţia. Acestea sunt dificultăţile care trebuie discutate acum în audierile din Parlament.

Un al doilea punct este despre dezavantajele reale, probleme reale legate nu atât de condiţiile de muncă din interiorul companiilor, pentru că acolo condiţiile de igienă sunt îndeplinite. Este o muncă dificilă, dar oricum, aceste condiţii sunt îndeplinite şi controlate. Problema reală este cazarea, casele unde locuiesc muncitorii.

Acum, o altă problemă care este, dacă vrei, derivată din Constituţia noastră: este posibil ca un angajator să le impună angajaţilor cum să închirieze un apartament, cum trebuie să trăiască, pentru aceste lucruri sunt legate de dreptul la intimitate? Ca să îţi dau un exemplu, Mercedes nu poate da un ordin angajaţilor săi că ar trebui să închirieze un apartament de anumite dimensiuni, într-o anume zonă etc. Aşa ceva nu se face, pentru că este vorba despre intimitate.

Aici, ca să fiu sincer, trebuie să-i protejăm pe aceşti muncitori care vin Polonia, Croaţia, România, Bulgaria, trebuie deci să îi protejăm de ei înşişi. Interesul lor este să transfere mare parte din banii câştigaţi spre ţara de origine. Asta înseamnă că se mulţumesc să trăiască într-un apartament cu alte 6-8 persoane. Noi, ca stat, cred că avem datoria să reglementăm lucrurile astfel încât aşa ceva să nu se întâmple. Dar nu este ceva simplu, pentru că nu le putem permite studenţilor să locuiască într-un apartament cu alte 6 persoane, iar pe de altă parte să spunem că pentru oamenii care vin în Germania la muncă ar fi interzis.

Acestea sunt dificultăţile, dar pe de altă parte, cred că direcţia aleasă de guvern este cea bună. De ce? Factorul economic principal al unei companii trebuie făcut prin angajarea directă a oamenilor de către companie. Acesta este modelul nostru social şi contractele de muncă pe care le-am menţionat sunt un instrument pentru o flexibilitate mai mare. În special în abatoare, dacă foloseşti 90% acest instrument flexibil, lucruri de acest gen nu se mai pot întâmpla. Acestea sunt lucrurile pe care le reglementăm acum, ne-am mai ocupat de ele şi în trecut, dar trebuie făcute mai strict decât au fost. Problema este recunoscută şi trebuie să avem condiţii de lucru corecte, pe de o parte, iar pe de alta, oamenii să aibă cazări care sunt de asemenea potrivite pentru standardele noastre. Acum ne ocupăm de acest subiect şi va fi rezolvat.
Gunther Krichbaum: Legat de cei care lucrează în ferme, ei au alt tip de contracte de muncă, pentru că ei sunt de fapt lucrătorii sezonieri care merg în Germania doar pentru câteva luni, atunci când se fac recoltări. Nu contează că sunt legume sau că lucrează în podgorii sau altceva. Acolo avem aceeaşi problemă, că trebuie rezolvate condiţiile de cazare. Aşadar, trebuie garantat un minimum de metri pătraţi (n.r. pentru fiecare om). Acestea trebuie definite şi alte legi care influenţează toate aceste chestiuni, dar cred că se pot găsi rapid soluţii.

România, un film sau o colecție de fotografii?
Cum se transformă o ţară? În timp. Iar ca să arăţi lumii că ai evoluat, este nevoie să ştii să te prezinţi mai bine şi mai la timpul prezent. Potenţialul României este vizibil pentru străini şi greu de intuit pentru mulţi români sătui de tot felul de probleme zilnice. Dar o privire din exterior este necesară, ca să înţelegem mai bine situaţia în care suntem de fapt.

Cristina Cileacu: Aud multe despre potenţialul ţării mele, dar este destul de dificil atunci când trăieşti într-o ţară să-l vezi. Din moment ce dvs cunoaşteţi România destul de bine şi călătoriţi în România destul de des, ce puteţi să-mi spuneţi mai detaliat despre cum Germania şi România lucrează în economie?

Gunther Krichbaum: Prima remarcă este că ai dreptate, mă uit la această ţară de aproape 20 de ani. Şi pentru că locuieşti în România eşti parte din „film”. Eu vin din când în când în România şi văd „fotografii”. Uneori este mai bine să vezi fotografiile, pentru că dacă mă uit în urmă cu 10, 15, 20 de ani şi pun fiecare „fotografie” lângă cealaltă, atunci se vede contrastul. Pot doar să confirm că s-au dezvoltat foarte multe lucruri în ţară. Acum, legat de această perspectivă pentru încă 10, 15, 20 de ani. Eu am perspectiva şi optimismul că lucrurile se vor mişca în direcţia bună. Sigur, oamenii nu sunt răbdători, este la fel şi în Germania, ai dreptate.

Cristina Cileacu: Este natura umană.

Sunt multe prejudecăți în discuție. România trebuie descoperită
Gunther Krichbaum: Toţi vor să împingă puterea politică să se mişte în direcţia corectă, dar în orice caz, multe s-au schimbat până astăzi. Dacă vorbim despre cooperarea şi relaţiile româno-germane, colaborarea noastră este excelentă cu adevărat. Multe companii germane, nu le voi menţiona acum la televizor, dar multe companii germane au investit aici pentru că oamenii muncesc mult, sunt dedicaţi, sunt de încredere, deci este o piaţă bună pentru un investitor. Cred că sunt domenii în care se poate face mai mult, de pildă în turism. Este doar părerea mea, dar cred că nu doar coasta Mării Negre merită vizitată, ci şi frumuseţile in interiorul ţării, dar fiecare după cum consideră. Este necesar să călătoreşti şi în interiorul ţării, este de altfel şi experienţa mea, când vorbesc despre România, sunt multe prejudecăţi în discuţie şi apoi încerc să-i conving pe oameni să călătorească în ţară, să o descopere, să afle mai mult despre ea şi despre români. Deci, potenţial există şi pentru colaborări viitoare. Chiar şi în timpul crizei provocate de pandemie, companiile au rămas aici în România şi aceasta este o declaraţie foarte clară despre puterea ţării.

Perspectiva germană asupra României: Europa nu înseamnă doar Vestul
Cristina Cileacu: Dvs. ştiţi bine România, aşa cum aţi spus. Dar ce este România pentru Germania, pentru restul germanilor şi pentru politicienii germani?

Gunther Krichbaum: Pentru politicienii germani, România este în primul rând un partener de încredere şi este importantă şi din motive geostrategice. Este situată la Marea Neagră. Avem Crimeea, ocupată ilegal de ruşi, în ciuda legilor internaţionale, ca să fim foarte clari. Sigur că toate ţările de la Marea Neagră se simt ameninţate de o ţară care încalcă legile internaţionale. Cred că trebuie înţeles în secolul XXI mesajul că legile internaţionale trebuie respectate. Când facem un concept politic din încălcarea granițelor internaţionale, atunci suntem trimişi înapoi în timp, în prima jumătate a secolului trecut, cu toate consecinţele. Deci, un partener de încredere, cu o dedicare clară pentru NATO şi Uniunea Europeană, de încredere în Uniunea Europeană şi o parte mare a populaţiei române este convinsă că statutul de membru al UE aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Românii, din perspectiva Germaniei, mi-aş dori ca mai mulţi germani să vină aici să vadă ţara, pentru că până acum, este impresia mea, România este încă necunoscută pentru mulţi germani. De asemenea, dacă fac vizite la şcoli să discut despre Europa şi vorbesc cu elevii, le spun: când faceţi planuri de excursii cu clasa, merită să vizitezi Franţa, Spania, Italia. Dar, vizitaţi deopotrivă şi Polonia, Bulgaria şi România. Este important şi pentru generaţiile tinere să ştie că Europa nu înseamnă doar Vestul, ci şi ţările din jumătatea la fel de apropiată, din partea cealaltă a continentului nostru. Iar asta este ceva foarte important de subliniat de fiecare dată şi sper că lucrurile vor merge în direcţia bună.

Germania se pregătește de era post-Merkel
Angela Merkel îşi încheie mandatul de cancelar al Germaniei în octombrie anul viitor. Vorbim despre unul dintre cei mai respectaţi lideri din Europa, poate chiar cel mai respectat, deopotrivă de politicieni, dar şi de oamenii obişnuiţi. Popularitatea ei este în creştere continuă, pentru că inspiră multă încredere şi arată că poate face faţă cu succes oricărui tip de criză. Merkel este un lider cu o prezenţă discretă, care stăluceşte prin rezultatele pe care le obţine. Indiferent cine îi va urma în funcţie, va avea de atins o ştachetă foarte ridicată.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Angela Merkel îşi va încheia mandatul anul viitor şi altcineva o să devină cancelarul Germaniei. Cum va arăta Germania după ce va pierde un lider atât de puternic şi de respectat?

Gunther Krichbaum, membru în Bundestag: Cu siguranţă, Angela Merkel este respectată nu doar în Germania, ea este respectată în toată Europa, dar cred că şi în toată lumea. O să ne lipsească, dar pe de altă parte cred că Partidul Creştin-Democrat are suficiente talente. Deci, oricine va urma după Angela Merkel, acea persoană va avea propriul stil. Cel mai probabil va fi un domn, pentru că acest lucru depinde şi de cel care va conduce partidul. Acest lucru va fi decis în decembrie, la congresul partidului, iar în momentul de faţă cred că toate posibilităţile sunt deschise.

Lideri „strălucitori” vs lideri care fac treabă
Pandemia de coronavirus a provocat tot felul de efecte, în cazul politicii a arătat clar care „împărat nu are haine”. Populiştii, care sunt foarte buni la făcut promisiuni fără acoperire, nu au făcut faţă unei crize reale şi au fost sancţionaţi de cetăţeni. Se va menţine însă tendinţa şi după ce lucrurile se stabilizează?

Cristina Cileacu: Dacă discutăm despre lideri şi ne uităm la restul lumii, vedem că populaţia din zilele noastre are tendinţa să aleagă populişti, lideri strălucitori şi mai puţin lideri pregătiţi. Ce credeţi că determină oamenii să aleagă acest tip de personalităţi şi nu lideri reali?

Gunther Krichbaum: Depinde uneori şi de moment. Ce înseamnă asta: oamenii vor ca problemele lor să fie rezolvate. De asemenea, ei aşteaptă de la noi, cei care facem politică, politicienii, să le recunoaştem problemele şi să le rezolvăm. În zilele noastre cred că este şi multă frustrare, pe de o parte, dar oamenii se simt şi mai puţin siguri. Acum, în pandemie, oamenii nu ştiu dacă îşi vor mai păstra locurile de muncă sau nu. Acesta este un sentiment de nesiguranţă. Din fericire, acum este posibil să ne stabilizăm economia, nu doar în Germania, dar pentru că avem nevoie de Europa, este necesar ca întreaga Europă să îşi stabilizeze pieţele. Într-o lume globalizată sunt multe provocări şi de aceea trebuie să dăm răspunsurile corecte, orientate spre oameni şi dacă oamenii simt că suntem în stare să le rezolvăm problemele, că le recunoaştem, atunci vor urma partidele solide şi nu îşi vor risipi votul pentru partide care nu pot rezolva niciun fel de probleme, precum sunt partidele populiste.

Dar, dacă ne uităm la România, până astăzi, din fericire, partidele populiste nu au un rol aşa cum au în Italia, Franţa, chiar şi ca în cazul Germaniei, dacă ne uităm la AFD, dar procentul lor este unul redus şi scade.

Cristina Cileacu: Credeţi, cu experienţa dvs de politician german, că atunci când pandemia se va încheia sau se va stabiliza, oamenii vor alege diferit, pentru că problemele lor nu au fost tratate corespunzător, dacă privim la ce se întâmplă în timpul crizei generate de pandemie?

Gunther Krichbaum: Cred că acum este dificil să facem previziuni, pentru că ne vom concentra pe rezolvarea problemelor, pe stabilizarea economiei şi pe evitarea creşterii ratei şomajului. Aceasta este sarcina noastră şi îi vom acorda toată atenţia şi hotărârea. Avem, de pildă, decizia legată de cadrul financiar anual, dar şi cea pentru fondul de relansare, pentru că prin acest fond, suntem acum capabili, după negocierea cu Parlamentul European, să dam banii pieţelor europene, ţărilor europene. Sper că acum, în septembrie, vom încheia şi negocierile cu Parlamentul European. Eu sunt optimist şi a fost foarte util şi foarte important ca, în baza propunerii franco-germane, să avem acum compromisul dintre partenerii europeni, care va duce acum la circuitul banilor spre ţările europene.

Ce fel de proiecte așteaptă UE de la statele ei
Mai ţineţi minte negocierile dure pe care liderii europeni le-au purtat între ei, la sfârşitul lunii iulie, pentru bugetul pe următorii şapte ani şi fondul de relansare economică? Ei bine, dacă atunci s-a stabilit cadrul larg, acum, Parlamentul European are de aprobat acum ceea ce s-a negociat în vară. Este nevoie şi de acest pas pentru a fi siguri că banii europeni se acordă după criterii clare statelor membre şi vor fi folosiţi pentru proiecte cu viitor.

Cristina Cileacu: Dacă tot aţi menţionat negocierile pentru buget şi am văzut cu toţii atunci că au fost negocieri dure, ţările, ca să primească acei bani, vor trebui să facă nişte proiecte. Dar care este cea mai bună metodă să facem aceste proiecte, dacă tot avem experienţa pandemiei: fiecare pentru el sau o parte din aceste proiecte ar trebui făcute împreună de toate ţările?

Gunther Krichbaum: În primul rând, cred că aceste proiecte trebuie dezvoltate şi dacă sunt proiecte transfrontaliere, Comisia Europeană şi partenerii europeni nu vor fi împotrivă, cu siguranţă. Dar cel mai important fapt va fi dacă aceste proiecte au valoare adăugată. Este un beneficiu pentru ţară, dar şi pentru Europa? Uitaţi-vă la ţintele pe care le avem la nivelul Uniunii Europene. Aceşti bani din fondul de relansare sunt conectaţi cu aşteptări legate de tehnologii noi, digitalizare, inteligenţă artificială, lupta împotriva schimbărilor climatice, energii regenerabile, pot fi făcute multe lucruri. Cred că toate acestea pot fi făcute nu doar ca răspuns la criză, dar şi pentru a deschide uşile, în viitor, pentru generaţiile următoare.

Editare web: Luana Păvălucă, digi24.ro