BĂLȚENII AU STAT ÎN RÂND DUPĂ AGEASMĂ ȘI BUSUIOC

Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc, în ziua de 18 ianuarie ajunul Bobotezei sau botezul lui Isus Hristos în apele Iordanului.

În ajunul sărbătorii, dar şi de Bobotează, se sfinţesc apele, iar credincioşii merg la biserică pentru a lua agheasmă. Înainte de Bobotează preoţii merg la casele credincioşilor să vestească Botezul Mântuitorului, binecuvântând oameni, gospodării şi animale, cu busuioc înmuiat în agheasmă.

Există două feluri de agheasmă: cea mare şi cea mică. În popor, la agheasma mică i se mai spune sfeștanie, ceea ce înseamnă luminare. Agheasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează.

„Azi sfințește pentru animale, dar mâine pentru sănătate, pentru gospodărie se sfințește agheasma cea mare. Busuiocul este pentru leac. Când copilul este speriat de exemplu, sau când nu doarme, îl stropești cu agheasmă, îi spui Tatăl nostru și îl liniștești.”

Cuvântul „agheasmă” vine de la grecescul „aghiasmos” şi înseamnă sfinţire. Prin agheasmă înţelegem atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

„Prima apă este pentru a stropi prin casă, pe afară, după gard, dar a doua apă se ia pentru sănătate, pentru familie.”

„Are putere. Astăzi se zice că e bună pentru casă, animale, bunăstare. Credem în Dumnezeu, credem că există vreo putere.”

„Ne ajută în toate, ne vindecă de toate. Noi credem în Dumnezeu și El ne ajută. Luăm apă și azi și mâine.”

„Ca să fie totul bine și pace. Pentru asta sfințim apa.”

Se spune că, dacă în Ajun de Bobotează ninge sau e ger, roada va fi bogată.