Protestele la adresa ultimului dictator din Europa continuă în Belarus, în timp ce opozanta Svetlana Tihanovskaia s-a refugiat în Lituania, iar Kremlinul se pregăteşte să acţioneze în funcţie de dezvoltarea evenimentelor, scrie adevarul.ro
Protestele violente au continuat ]n Belarus după alegerile de duminică pe care opoziţia le cataloghează drept fraudate şi care au consemnat câştigarea celui de-al şaselea mandat de către Aleksandr Lukaşenko. Poliţia şi forţele speciale au dispersat mii de manifestanţi ieşiţi pe străzile din Minsk pentru a protesta faţă de rezultatelor alegerilor care îl dau pe Lukaşenko câştigător detaşat.
Un protestatar a murit după ce un dispozitiv explozibil neidentificat i-a explodat în mână în timp ce încerca să îl arunce spre poliţie, potrivit Ministerului de Interne. Incidentul a avut loc în noaptea de 10 august în timp unui confruntări cu forţele de poliţie care au venit pentru a goli piaţa din capitala bielorusă. Există unele mărturii că se trăgea spre protestatari în momentul în care protestatarul a decedat. Câteva mii de oameni se afla în acel moment în zonă, iar traficul era parţial blocat după ce s-a încercat construirea de baricade.
Poliţia a utilizat gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc anterior şi a reţinut numeroşi protestatari, în timp ce confruntări au izbucnit şi în alte oraşe în cea de-a doua seară de proteste împotriva realegerii lui Lukaşenko, preşedinte în funcţie în Belarus din 1994. Opoziţia a cerut o grevă naţională cu începere din 11 august. Lukaşenko i-a descris luni pe protestatari ca fiind nişte „oi” conduse de ţări străine prin intermediul telefoanelor mobile şi a repetat că „nu va permite nimănui să i dărâme ţară”. Internetul a fost blocat de duminică, iar Lukaşenko dat vina pe străinătate pentru blocarea internetului, „pentru a provoca nemulţumirea în rândul populaţiei”. Lukaşenko a promis duminică, după ce a votat, că nici el şi nici guvernul lui nu vor permite Belarusului să alunece în „haos” sau „război civil”.
Opozanta Svetlana Tihanovskaia s-a refugiat în Lituania
Candidata opoziţiei în alegerile prezidenţiale de duminică din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a părăsit Belarusul şi se află în Lituania, a confirmat ministrul de Externe al statului baltic, Linas Linkevicius. „Svetlana Ţihanovskaia este în siguranţă. Ea se află în Lituania“, a scris oficialul de la Vilnius pe Twitter. Echipa de campanie Svetlanei Tihanovskaia nu mai reuşise să o contacteze telefonic din 10 august de când a părăsit sediul comisiei electorale. Anterior, ea declarase presei că se consideră câştigătoarea alegerilor. Lituania, membră NATO şi UE şi fostă repblică a Uniunii Sovietice, are un istoric de găzduire a refugiaţilor bieloruşi sau ruşi.
Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia a mărturisit că decizia de a părăsi ţara după alegerile prezidenţiale de luni a fost una „foarte dificilă” şi că s-a temut pentru siguranţa copiilor ei, relatează BBC.
Tihanovskaia spune că a luat această decizie pentru a îşi proteja copiii şi a adăugat că „nicio viaţă nu merită pierdută pentru ceea ce se petrece în ţară”. Într-un clip video emoţionat adresat susţinătorilor ei, în limba rusă, Tihanovskaia spune că şi-a supraestimat propria forţă.
„Am crezut că această campanie mi-a dat atât de multă putere încât să pot să mă confrunt cu orice. Până la urmă se pare că sunt aceeaşi femeie slabă de până acum”, a spus Tihanovskaia.
Ea a spus că decizia de a fugi a luat-o de singură şi că nu a fost influenţată de nimeni, deşi mulţi oameni o vor „urî şi condamna” pentru ea.
„Copiii sunt cei mai importanţi în vieţile noastre”, a adăugat Tihanovskaia, despre care ministrul de Externe lituanian a anunţat în această dimineaţă că se află „în siguranţă, în Lituania”.
Devenită peste noapte lidera opoziţiei de la Minsk împotriva lui Aleksandr Lukashenko, Tihanovskaia a intrat în cursa prezidenţială după ce soţul ei a fost arestat.
Naşterea unei naţiuni civice
Economistul şi comentatorul politic Siarhei Cealîi a spus că a fost surprins de participarea ridicată la vot, la 9 august. „Mulţi dintre cei care au venit să voteze de data aceasta au fost la prima lor activitate politică”, a declarat el pentru televiziunea de limbă rusă Current Time. „Asistăm acum la naşterea unei naţiuni civice în care oamenii resping ideea, care le-a fost inculcată multă vreme, că nimic nu depinde de ei, că totul e decis undeva, sus, şi ei nu sunt decât nişte omuleţi fără putere”, ne-a declarat ziaristul Navoşa.
El a mai spus că pandemia de coronavirus poate să fi jucat un rol important în consolidarea acestei naţiuni civice, întrucât oamenii de rând din Belarus au contribuit prin reţele civice la dotarea spitalelor din ţară, într-o vreme când puterea nu făcea nimic, creând, de-a dreptul, un Minister al Sănătăţii paralel. „Mulţi se întreabă la ce e bună guvernarea şi îşi răspund singuri că ei sunt guvernarea”, ne-a mai spus ziaristul. Lucrul cel mai important care s-a schimbat de când Lukaşenko a reuşit să suprime protestele post-electorale din 2010, spune economistul Cealîi, este că „acum majoritatea ştie că este în majoritate” . „Ei ştiu că alegerile au fost furate, şi e greu de conceput că sunt gata să se întoarcă la viaţa obişnuită dinainte”, ne-a mai spus economistul.
La Kremlin se fac planuri
De la sfârşitul anului 2019, după eşecul discuţiilor cu privire la preţurile preferenţiale ale hidrocarburilor ruse vândute Belarusului, tensiunile au tot crescut între cele două state „surori“. Aleksandr Lukaşenko a mers în crescendo cu atacurile sale la adresa Rusiei lui Vladimir Putin, acuzându-l că ar fi vrut să dilueze suveranitatea ţării sale, chiar să preia controlul acesteia. O neîncredere faţă de aspiraţiile ruse care au apărut în 2014 odată cu anexarea Crimeei. Arseni Sivitski, directorul Centrului de Studii Strategice din Minsk spune că pentru moment, Moscova trece cu vederea provocările. Vladimir Putin a fost unul dintre cei doi preşedinţi care au trimis o „telegramă de felicitare” omologului său din Belarus după realegerea sa de duminică. „Mizez pe faptul că acţiunea dvs. în calitate de şef al statului va permite dezvoltarea viitoare a relaţiilor ruso-bieloruse reciproc avantajase“, a scris preşedintele rus.
„Moscova urmăreşte fără să intervină. Este în interesul său“, explică Paul Gogo, corespondentul France 24 în Rusia. „Dar Vladimir Putine preferă să fie atent la adversarii săi” şi are multe alternative.
„Sunt posibile mai multe scenarii, dar trebuie să înţelegem un lucru: dacă lucrurile se schimbă în Belarus, se datorează faptului că liderul de la Kremlinul vrea să se descotorosească de Lukaşenko. „Putin l-a felicitat pe Lukashenko, dar un divorţ poate să fie în curs“, explică Oleg Kobtzeff, specialist în Rusia la Universitatea Americană din Paris. Rămâne de văzut cine din tabăra opoziţei din Belarus primeşte susţinere de la Kremlin. „Vladimir Putine se teme de scenarii care s-ar putea întoarece împotriva lui“, explică Andrei Kortunov, directorul unui think tank rus pe probleme internaţionale.
„Scenariul cel mai rău pentru el este o revoluţie de timp Maidan ca în Ucraina. Nu ar fi doar pierderea unui aliat, ci şi o lovitură politică: dacă o schimbare de putere prin proteste de stradă se dovedeşte posibilă în Belarus, o ţară aproape identică la nivel de mentalitate post-sovietică, este posibil ca aşa ceva să devină posibil şi în Rusia. Ceea ce ar fi o adevărată ameninţare pentru Vladimir Putin“, supune Kortunov. Cu toate că o revoluţei nu e pe placul lui Putin, căderea lui Lukaşenko ar putea însemna şi sfârşitul independenţei statului Belarus şi anexarea la Rusia. Situaţia din Belarus este urmărită în capitalele europene, ministrul de Externe german Heiko Maas s-a deplasat, marţi, la Moscova.
Manifestaţii de solidaritate în Rusia şi Ucraina
La Habarovsk, în Orientul Îndepărtat al Rusiei, protestatarii, care manifestează de mai bine de o lună împotriva preşedintelui Putin, au scandat luni „Belarus, suntem alături de voi!” în timp ce demonstrau pe străzile oraşului. Manifestaţii de solidaritate au avut loc şi în Ucraina. Protestele de la Habarovsk au fost provocate iniţial de arestarea unui fost guvernator. Cu timpul, manifestaţiile au început să se transforme în mitinguri de protest faţă de abuzurile Moscovei iar acum se cere demisia preşedintelui Vladimir Putin.