În holul aglomerat al spitalului, oameni cu măști pe față și foi albe în mâini caută cu privirea birouri în care sunt așteptați de doctori, pregătiți să îi facă bine. Într-o cameră largă și spațioasă, aparate de tot felul lucrează în ritm alert, relatează agora.md
Medici în halate albe și costume verzi caută răspunsuri. Stând în picioare, sprijinindu-și corpul de o masă din lemn, Marinela-Carmen Groza scrutează prin sticlele microscopului un destin omenesc. Face pauze scurte, analizează informația obținută, apoi mai verifică odată. În cei peste 30 de ani de activitate în România a învățat să vadă viața oamenilor prin prisma analizelor care ajung în laborator.
În timp ce mulți dintre medicii moldoveni își doresc să muncească peste Prut, dar sunt împiedicați de faptul că valoarea studiilor de acasă este incomparabilă cu cea din România, Marinela-Carmen Groza a venit în Moldova pentru a-și definitiva cariera profesională.
Cu o experiență colosală în medicina de laborator, cu funcții manageriale la activ și cu o dorință nestrămutată de a face lucrurile în cea mai bună formă a lor, doamna doctor a decis că la Medpark poate găsi toate instrumentele și oamenii de care are nevoie pentru a schimba lumea. Și o schimbă. Zilnic, cu modestie și consencvență.
Cred că uneori trebuie să schimbi. Nu neapărat sectorul, dar poate colectivul, poate orașul…
Știe că migrația forței de muncă de peste hotare în Moldova este un factor rar întâlnit, dar n-a ezitat prea mult înainte de a face acest pas. Când a înțeles că a venit timpul să facă o schimbare în viață, a avut de ales să-și continuie cariera în Franța sau în Moldova. Ar fi primit aproximativ aceeași remunerare, ar fi activat și acolo într-un spital modern. Argumentul de bază care a reușit să-i indice și calea pe care urma s-o ia au fost oamenii pe care i-a întâlnit la Chișinău.
Trebuia să plec în Franța, dar am venit în Moldova. Mi-a plăcut foarte mult spitalul. Mi-au plăcut oamenii.
Înarmată cu planuri, concepte de dezvoltare și idei, s-a apucat de lucru. Vorbește cu atâta pasiune despre munca sa, despre pacienții săi, despre colegii cu care împarte multe ore pe zi. Le apreciază profesionalismul și își expune punctele de vedere cu tact. Spune că, alături de colegii de laborator, consolidează o echipă care are un singur scop – oferirea celor mai corecte rezultate pentru mulțumirea incontestabilă a pacienților.
Am găsit aici foarte buni profesioniști. Nu e vorba de a-i învăța ceva anume, ci de a le arăta puțin altfel…
Pentru Marinela-Carmen Groza nu există cazuri importante și cazuri mai puțin importante. În fiecare probe de analize se ascund destine, familii, vise, speranțe și planuri. Doamna doctor știe asta și măsoară de șapte ori înainte de scrie pe foaie concluzia finală. Recunoaște că echipamentele performante pe care le are la dispoziție îi sunt buni sfetnici. Munca pe care o face la laborator nu îi oferă dreptul de a greși.
Fiecare pacient este altfel și într-o hemoleucogramă vezi o întreagă lume…
A știut dintotdeauna că va deveni medic. Din momentul în care și-a setat direcția vieții, nu a existat nicio zi în care să nu muncească pentru realizarea scopului său. Nu a contat pe nimeni, nu a mizat pe nimic. Știa că vrea să devină cea mai bună în această meserie și pentru asta a avut nevoie doar de muncă și de perseverență.
Și acum, după 30 de ani de experiență, caută, învață, descoperă. Este conștientă de valoarea profesională pe care a atins-o, dar de fiecare dată când se apropie de scopul propus, împinge granițele perfecțiunii și mai departe. Apoi se îndreaptă spre ele, încet, dar sigur.
Medicina mi se părea că e o haină pe care o îmbraci în fiecare zi și fără de care nu poți…
Când privește în urmă, își vede reușitele cu ochii. Mama – care îi duce dorul, cei doi băieți care o împlinesc, nepoțelul – care îi umple viața de bucurie și de sens. Nu regretă nimic, dar spune cu sinceritate că dacă ar întoarce timpul, ar sta mai mult cu familia. La fel ca și toți profesioniștii desăvârșiți, Marinela-Carmen Groza a făcut sacrificii de dragul meseriei.
Și-a plătit performanețele de la muncă cu absența de acasă. O doare această constatare, dar știe că toate în lume au un preț. A reușit, în schimb, să fie o mamă la fel de bună acasă precum e doctor la spital, iar asta i se pare cea mai mare realizare de până acum.
Consider că trebuie să fie un echilibru între familie și activitatea profesională. Măcar 50% la 50%, dacă putem cârmui bine.
A învățat să vadă frumosul în tot ce o înconjoară. Chiar și încercările la care a supus-o destinul au fost primite ca pe o lecție. A plâns, a căzut, i-a fost greu și s-a gândit că nu mai poate.
Apoi și-a amintit cine e, ce știe, ce visează și unde vrea să ajungă. Și-a șters lacrimile, a respirat adânc, s-a ridicat și a continuat. Cu mai multă forță, cu mai multă încredere că totul va fi bine.
Încerc să iau ceea ce este frumos de la viață. Mă bucur când văd razele de soare…
Marinela-Carmen Groza ține destinele omenești în palme. A venit la Chișinău cu tot bagajul de cunoștințe după ea. Următoarea pistă de decolare este progresul. Are planuri mari pentru laboratorul de la Medpark și, deși este de puțină vreme angajată aici, a început deja să miște lucrurile în cea mai bună direcție.
Pentru că nu există cazuri importante și mai puțin importante, așa cum nu există nicio diferență între pacienții din România și cei din Moldova. Pentru doamna doctor există doar dorința nestrămutată de a-i ajuta pe oameni să audă de la medicul lor că sunt sănătoți. Că ce a fost mai rău a trecut…
Cred în puterea exemplelor și știu că deși nu are nici petrol și nici aur, Moldova este bogată datorită oamenilor săi. În fiecare vineri vă fac cunoștință cu adevărații eroi ai zilelor noastre. Oameni harnici, buni, dedicați.
Sursa: agora.md