Juristul și expertul în politici publice, Ștefan Gligor consideră că liderul neformal al socialiștilor, Igor Dodon va face tot ce-i stă în puteri pentru a-l elimina pe președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, din cursa pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, relatează ru1.md
Dar pentru că procesul de preluare a controlului asupra Consiliului Superior al Magistraturii (una dintre competențele căruia sunt propunerea Preşedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare, transferare sau eliberare din funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti) nu este finalizat, Dodon nu are suficiente posibilități să acționeze prin intermediul instanțelor de judecată naționale. Astfel, colacul de “salvare” al liderului neformal al PSRM sunt curatorii săi de la Kremlin, acolo unde Dodon se află și acum.
“Igor Dodon are astăzi ratinguri foarte joase în raport cu ce era 2 ani în urmă, de exemplu, și participarea lui Renato Usatîi în campania prezidențială este un factor foarte important în contextul acestor alegeri prezidențiale, el este unicul care-i face competiție directă pe eșichierul lui Dodon.
De asta, Igor Dodon va face pe dracu-n patru să-l elimine pe Renato Usatîi din cursă. El nu este suficient de puternic să o facă prin intermediul, așa cum a făcut Plahotniuc în acea perioadă, cu colegii săi de coaliție, sunt sigur că au discutat acea excludere și au fost cointeresați toți în acea decizie. Eu nu cred că judecătorii noștri, cel puțin în faza asta, când procesele de preluare a controlului asupra CSM-ului și asupra sistemului judecătoresc nu sunt finalizate și-ar asuma un astfel de risc, și mai degrabă va încerca cumva prin prisma acestui dosar penal, știm că Dodon este acum la Moscova, va încerca prin prisma patronilor săi de la Moscova să facă un fel de aranjament care să-l scoată din cursă. Să vedem deja care este tactica”, a declarat Ștefan Gligor la emisiunea Cotidianul LIVE.
Cu toate acestea spune expertul, atâta timp cât în sistemul judiciar au rămas “desanții” lui Plahotniuc, care exercită periodic anumite influențe la necesitate asupra organelor de urmărire penală, procuraturii și asupra sistemului judecătoresc, în pericol este participarea lui Usatîi și a Partidului Nostru la alegerile parlamentare.
“Noi nu avem nicio garanție că sistemul nostru judecătoresc nu va mai acționa la indicația politicului. Eu sunt sigur că din 2014 și până acum NU s-au schimbat prea multe. În al doilea rând NU avem un imbold, un mobil suficient de puternic pentru a evita astfel de excese pe viitor. Odată cu fuga lui Vladimir Plahotniuc au rămas câțiva “ofițeri” de-ai lui pe teritoriul RM, care exercită periodic anumite influențe la necesitate asupra organelor de urmărire penală, procuraturii și asupra sistemului judecătoresc. Ăștia sunt aceiași oameni și dacă un alt Plahotniuc sau o parodie de-a lui Plahotniuc va încerca să sistematizeze acele procese din nou, să reia, să creeze un sistem de influențe asupra Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, parțial, sistemul construit de Plahotniuc va fi reabilitat și eu deja văd toate indiciile unor tentative sistemice de restabilire a unor părți din acel sistem. Astăzi avem o situație în care PSRM, în mod absolut vădit exercită presiuni și controlează într-o anumită măsură activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, care este organul decisiv în procesele ce țin de însănătoșirea sistemului judecătoresc. Astfel, în condițiile noastre, astăzi nu avem nicio premisă în îmbunătățire a situației.”
Până să ajungă să poată utiliza cu toată forța sistemul judecătoresc împotriva principalului său concurent electoral, având în vedere că acțiunea de acaparare a acestuia nu este finalizată, expertul constată că o piatră de poticnire pentru Igor Dodon ca să-l atace pe Renato Usatîi în țară, cel puțin în acest moment, este și decizia CEDO. Mai ales că prin această hotărâre, curtea a constatat că magistrații moldoveni au acționat la comandă sau sub presiuni atunci când au decis să-l scoată pe Renato Usatîi și Partidul Patria din cursa electorală a alegerilor parlamentare din 2014.
“În prezent, eu nu cred că Igor Dodon are suficientă putere să bage sistemul judecătoresc într-un alt val de calvar, în special, în contextul hotărârii CEDO. Această hotărâre CEDO vine la un moment foarte și foarte potrivit pentru Usatîi, pentru că ea vine în ajunul prezidențialelor și este o hotărâre care declară decizia instanțelor naționale ca fiind arbitrară și un semn de exclamare și un dat din deget foarte serios în adresa întregului sistem judecătoresc.”
Comentând decizia CEDO, prin care s-a constatat că excluderea lui Renato Usatîi și a partidului Patria din cursa pentru alegerile parlamentare din 2014 a fost ilegală, Ștefan Gligor a declarat că nu s-a îndoit nicio clipă că înalta instanță va da anume o astfel de hotărâre.
“Văd decizia asta ca fiind un argumentată. Eu nu am avut niciun dubiu că partidul domnului Usatîi a fost scos din cursă ilegal, în mod arbitrar, de fapt, așa cum a statuat Curtea – a indicat expres faptul că excluderea din cursa electorală a fost una arbitrară, termen, de altfel, folosit mai rar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. A fost o excludere făcută la comanda politicienilor care dețineau puterea la acel moment. Participarea lui Usatîi cumva deranja prin acel val de popularitate pe care îl avea atunci la moment. Respectiv, ca să nu riște și să se asigure, au decis excluderea din cursa electorală respectivă.”
Prin urmare, mai afirmă juristul, este mai mult decât necesară solicitarea pe care Renato Usatîi a declarat că o va face Procuraturii Generale pentru anchetarea penală a lui Vladimir Plahotniuc pentru crearea unui grup criminal organizat, care a stat în spatele acelor mișcări de a exclude partidul “Patria” din cursa electorală. Mai mult decât atât, spune expertul, o astfel de anchetă trebuia inițiată încă de când a fost adoptată declarația privind starea de stat capturat al Republicii Moldova.
“Era nevoie de inițierea unei cauze penale cu privire la crearea unui grup criminal organizat pe teritoriul RM care exercita control asupra mai multor instituții de stat și a mai multor puteri în stat, cu mai multe persoane cheie, o bună parte din care sunt pe teritoriul RM și era absolut logic și necesar să fie pornită o astfel de investigație și urmărire penală. Eu sunt surprins, cel puțin nu cunosc, până astăzi, să fi existat o investigație de acest gen și desigur nu cunoaștem despre niciun fel de rezultat, cât de cât vizibil în acest sens. Este cert că Moldova a fost un stat capturat, un stat uzurpat, or în termeni juridici de procedură penală și de drept penal, asta înseamnă un grup criminal organizat care a uzurpat puterea. În acest sens, era absolut imperativ necesar, indiscutabil, faptul pornirii unei investigații penale pentru stabilirea persoanelor care făceau parte din acest grup și atragerea lor la urmărirea penală și faptul că cumva domnul Usatîi leagă această decizie CEDO prin care se constată că a fost o hotărâre arbitrală, or în mod logic, hotărâre arbitrară înseamnă că a fost o hotărâre motivată politic și înseamnă că asupra judecătorilor au fost exercitate presiuni, cineva a exercitat acele presiuni, dar cine-i acel cineva, cel care …interesul poartă fesul, cel care a avut interesul să o facă. Cine este acel om? Este un grup de persoane și respectiv el (n.r. Usatîi) ajunge la concluzia că în spate stă un grup criminal organizat care a fost interesat în scoaterea lui din cursă și care controla la acel moment procesele politice din RM”, constată Ștefan Gligor.
Expertul în politici publice sugerează că una dintre soluții pentru curățarea sistemului judecătoresc este ca magistrații compromiși să fie excluși, dar nu înainte de a-i determina să simtă pe propria piele efectele deciziilor CEDO, ceea ce înseamnă că trebuie să achite din bani personali sumele despăgubirilor stabilite de înalta instanță. O altă soluție ar fi înlocuirea actualului Legislativ la alegerile parlamentare cu o majoritate care să-și dorească sincer restabilirea statului de drept în Republica Moldova.
“Situația poate să se îmbunătățească în sistemul judecătoresc și sistemul procuraturii exclusiv după obținerea unui rezultat electoral parlamentar decent, și aici am în vedere formarea unei majorități parlamentare din oameni integri, cel puțin a unei simple majorități de 51-52 de persoane minimum, de dorit mai mult, care și-ar propune într-un mandat plin de 4 ani să reformeze sistemul judecătoresc, or acesta este într-o stare derizorie.”
Amintim că la data de 27 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegeri, instanțele judecătorești naționale au admis acțiunea Comisiei Electorale Centrale privind excluderea Partidului Politic „PATRIA” pe motivul că, contrar prevederilor legislației electorale, acesta a utilizat fonduri nedeclarate, inclusiv bani din străinătate.
CEC a depus acțiunea respectivă urmare a scrisorii primite de la șeful IGP care pretindea că partidul reclamant a utilizat în campanie electorală mai mult de 8 milioane de lei de origine străină care aparțineau lui Renato Usatîi.
Un alt argument pentru excluderea partidului reclamant, de asemenea, acceptat de CEC și instanțe, a fost că partidul reclamantul aparent a cheltuit peste 5 milioane de lei de mijloace nedeclarate pentru cumpărarea a 11 mașini în mai 2014, combustibil, etc.
Instanțele au trecut cu tăcere argumentul partidului reclamant precum că acuzațiile erau nefondate, că mașinile erau cumpărate până la introducerea de către Usatîi a celor 8 milioane de lei în Moldova și până la campania electorală, și că combustibilul și comunicările GSM au fost achitate din contul bancar a partidului reclamant. Și nici nu au examinat argumentul precum că CEC a informat partidul reclamant cu 15 minute înainte despre ședință pe caz din 26 noiembrie 2014, contrar reglementărilor CEC, ceea ce a făcut dificil pregătirea apărarii pe caz.
După șase ani, judecătorii CEDO au ajuns la concluzia că Partidul „Patria”, al cărei cap de listă a fost Renato Usatîi, a fost exclus ILEGAL din cursa pentru alegerile parlamentare din 2014.
De menționat că Renato Usatîi a candidat la fotoliul de deputat, alături de alți 14 colegi, pe listele partidului Patria după ce Ministerul Justiției refuzase să-i înregistreze două partide politice.
Sursa: ru1.md