În popor, această sărbătoare este cunoscută sub numele ”Sfânta Vineri de Toamnă”. Mai multe surse atestă că Sfânta Parascheva s-a născut în apropiere de Constantinopol, din părinți bogați și credincioși, transmite moldpres.md.
La vârsta de zece ani, se duce la Constantinopol, unde este învățată de călugări să se bucure de viața duhovnicească. Va merge la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani.
Pleacă apoi către Țara Sfântă, iar după ce vede Ierusalimul, se așază la o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului.
La 25 de ani, un înger îi spune în vis să se întoarcă la locurile părintești. Revine în Epivat, fără a spune cuiva cine este și de unde vine. După doi ani, trece la cele veșnice.
Ziua Sfintei Parascheva este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, în această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande, încep pregătirile de iarnă.
„Domnișoarele nu trebuie să croșeteze sau să coase de Sf. Parascheva. Se spune că femeile care fac astfel de treburi nu se vor mărita degrabă”, susțin folcloriștii.
La rândul lor, preoții afirmă că Sfânta Parascheva ocrotește familia, iar de ziua ei trebuie să fim mai smeriți, potoliți în acțiuni, să medităm și să ne rugăm pentru mântuirea noastră.
Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, o altă superstiție arată că așa cum va fi vremea în ziua Cuvioasei, așa va fi și în celelalte sărbători din acest an.
Astăzi sunt omagiați cei care poartă numele Paraschiva, Parascheva, Paraschiv sau nume derivate ale acestora, cum ar fi: Pachița, Paraschița, Parastiţa, Parasca, Chiva, Chivuța, Vuța, Chivu sau Petcu. În multe sate și orașe din țară este sărbătorit hramul localității.