„Cetățenii europeni trebuie să se afle în centrul strategiei de redresare”, subliniază deputații. Eforturile de redresare trebuie să aibă o puternică dimensiune socială, abordând inegalitățile sociale și economice și nevoile celor mai afectați de criză, se arată în comunicatul transmis de PE.
Parlamentul insistă asupra faptului că noul „fond de redresare și de transformare” trebuie să aibă o valoare de 2 mii de miliarde euro, să fie finanțat „prin emiterea de obligațiuni de redresare pe termen lung”, iar sumele să fie acordate „prin împrumuturi și, în principal, prin granturi, plăți directe pentru investiții și capitaluri proprii”. Parlamentul solicită Comisiei să nu utilizeze multiplicatori financiari „fanteziști și îndoielnici” pentru a prezenta cifre ambițioase, deoarece este în joc credibilitatea UE.
Investițiile de redresare trebuie adăugate programelor finanțate de CFM
Planul de redresare trebuie să fie finanțat în plus față de următorul cadru financiar multianual (CFM), care este bugetul pe termen lung al UE, nu în detrimentul programelor UE existente și viitoare, avertizează deputații. În plus, aceștia insistă asupra faptului că bugetul multianual trebuie consolidat și subliniază că Parlamentul își va utiliza puterile de veto în cazul în care solicitările sale nu sunt satisfăcute.
Sumele prevăzute pentru redresare „ar trebui să meargă spre programe înscrise în bugetul UE”, pentru a garanta o „supraveghere și o participare parlamentară deplină”. Parlamentul trebuie, de asemenea, să fie implicat pe deplin „în elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a fondului de redresare”. Parlamentul avertizează Comisia cu privire la „orice încercare de a concepe o strategie europeană de redresare în afara metodei comunitare și prin recurgerea la mijloace interguvernamentale”.
Planul trebuie să se axeze pe prioritățile prevăzute în Pactul ecologic european și în agenda digitală
„Pachetul de redresare masivă”, pe care deputații l-au solicitat deja în rezoluția recentă din aprilie, trebuie să aibă o „durată proporțională cu impactul profund pe termen lung preconizat al crizei actuale”. Acesta trebuie să „transforme economiile noastre” prin sprijinirea IMM-urilor și „să crească oportunitățile în materie de locuri de muncă și să dezvolte competențe profesionale pentru a atenua impactul crizei asupra lucrătorilor, consumatorilor și familiilor”. Deputații solicită ca investițiile să fie axate pe prioritățile prevăzute în Pactul ecologic european și în agenda digitală și insistă asupra creării unui nou program european de sănătate autonom.
Deputații își reiterează apelul pentru introducerea unor noi „resurse proprii” (surse de venituri ale UE), astfel încât să fie evitată o creștere suplimentară a contribuțiilor directe ale statelor membre la bugetul UE pentru a răspunde nevoilor CFM și Fondului de redresare și de transformare. Întrucât plafonul pentru veniturile UE este exprimat în VNB, care potrivit preconizărilor va scădea semnificativ ca urmare a crizei, deputații fac apel, de asemenea, la „o creștere imediată și permanentă a plafonului pentru resurse proprii”.
Comisia Europeană urmează să prezinte în curând o propunere de revizuire a CFM și de creare a fondului de redresare ținând seama de criza sanitară și de consecințele acesteia.
Dat fiind că actualul buget al UE pe termen lung se încheie la 31 decembrie 2020, UE are nevoie de un nou orizont de planificare bugetară pentru următorii șapte ani. Prin urmare, Comisia Europeană a prezentat planuri pentru următorul CFM pentru perioada 2021-2027 în mai 2018 și a anunțat o nouă propunere pentru mai 2020, care să țină seama de criza sanitară și de consecințele acesteia. Parlamentul European și-a adoptat poziția în noiembrie 2018 și a reconfirmat-o în octombrie 2019. Consiliul nu a fost încă în măsură să convină asupra unei poziții – se mai arată în comunicatul transmis de PE.