Experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” şi „Transparency International” consideră că autorităţile Moldovei încearcă să distragă atenţia societăţii de la furtul miliardului, scrie Infotag.
Luni, la o conferinţă de presă, expertul economic Veaceslav Ioniţă a spus că, „de la începutul crizei din 2014, Banca Naţională aşa şi nu a elaborat o politică clară privind restaurarea sistemului bancar al republicii, care continuă să sufere din cauza consecinţelor „furtului secolului”. Volumul creditelor oferite scade tot mai mult, în 2017 acesta a ajuns la un nivel record de 34,2 mlrd. lei, cu o posibilă reducere de încă 500 mil. lei pînă la sfîrşitul anului. În acelaşi timp, creditarea economiei de către sectorul non-bancar este în creştere (cu peste 1 mlrd. de lei pe an), ceea ce înseamnă că capacitatea BNM de a controla calitatea creditului se limitează”.
Potrivit lui, „ponderea creditelor neperformante este, de asemenea, în creştere (cu 8% faţă de 2016), dintre care 75% revin celor trei bănci aflate sub supravegherea sau administrarea specială a BNM – Moldova Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank. La alte bănci comerciale volumul creditelor neperformante practic nu se schimbă. Putem presupune că mecanismul de control şi supraveghere a BNM este eficient doar în condiţii de supraveghere specială, iar volumul real al creditelor neperformante poate fi mult mai mare decît cifrele oficiale”.
Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a atras atenţia la „două legi adoptate cu susţinerea activă a experţilor intrnaţionali în 2016, pentru sporirea transparenţei şi stabilităţii sistemului bancar, iar una dintre acestea se numeşte „Legea cu privire la redresarea băncilor”. Legile respective au fost supuse deja multor modificări, iar unele prevederi creează condiţii incomode pentru afacerile apropiate celor de la guvernare. Totodată, „transformarea garanţiilor guvernului în datorie internă reduce motivaţia BNM şi a Ministerului Finanţelor de a realiza acţiuni reale pentru a recupera miliardul furat”.
Şefa „Transparency International”, Lilia Carasciuc, a remarcat faptul că „obligaţiunile asumate de Guvern, atît în ceea ce priveşte reforma sistemului bancar, cît şi referitor la recuperarea miliardului furat, au mai degrabă un caracter declarativ. Dovada acestui fapt este şi ezitarea privind termenul de publicare al celui de-al doilea raport al companiei KROLL”.