În pofida unor declarații triumfaliste, făcute atât de șeful statului Igor Dodon, cât și de alte autorități așa-zisul proces de recuperare a activelor fraudate continuă să aibă loc extrem de lent.
Astfel, în luna octombrie 2020, rambursările totale cumulative la creditul de urgență de circa 14 miliarde lei, acordat în noiembrie 2014 și martie 2015 de Banca Națională a Moldovei (BNM) celor trei bănci falite (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) au constituit doar 16 milioane de lei, transmite Mold-street.com.
Cu actuala viteză, miliardul nu va fi recuperat nici în 60 de ani
Astfel viteza de recuperare este de aproximativ 530.000 lei pe zi, iar cu așa ritm banii din miliardul furat nu vor fi recuperați nici în 60 de ani, iar dacă adăugăm și dobânzile calculate, apoi nici într-o sută de ani.
Datele Ministerului Finanțelor relevă că dacă de la Banca de Economii și Banca Socială, se mai recuperează câte ceva resurse, apoi de la Unibank în decurs de 10 luni de zile – niciun ban.
Astfel, în luna octombrie de la Banca de Economii și Banca Socială au fost încasate câte aproximativ 9 milioane de lei, iar de la începutul anului – 77 de milioane și, respectiv, 65 de milioane lei.
Asta chiar dacă în instanță se află zeci de dosare pentru recuperarea a miliarde de lei, inclusiv față de fosta conducerea a băncilor acuzate de prejudicii de miliarde de lei.
Majoritatea banilor sunt încasați prin intermediul titlurilor executorii și procedurilor de insolvabilitate, inițiate contra datornicilor. Doar câteva sute de mii de lei provin din recuperări din vânzarea activelor proprii sau a activelor luate în posesie.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, până la 1 noiembrie 2020 rambursările totale cumulative la creditul de urgență acordat de BNM în noiembrie 2014 și martie 2015, celor trei bănci falite în lichidare (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), a constituit 2.541,78 milioane lei.
Această cifră este cu 144 milioane lei mai mare față de situația de la 1 ianuarie 2020.
Anterior atât președintele Igor Dodon, cât și premierul Ion Chicu s-au lăudat cu faptul că în acest an autoritățile au reușit să recupereze și să sechestreze 6,3 miliarde de lei, doar pe intern, dublu cât până la începutul anului 2020.
În realitate, se recuperează real: doar şase lei dintr-o mie pe care s-a pus sechestru. Astfel, anul trecut Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) a raportat o cifră record de bunuri și active indisponibilizate, ca urmare a investigațiilor financiare paralele întreprinse: 803 bunuri/active a 139 de subiecți, în valoare de 2,61 miliarde lei (circa 150 milioane de dolari).
Din această sumă uriaşă au fost însă recuperate doar 15 milioane lei, adică de 172 de ori mai puţin decât s-a pus sechestru.
Cauza de bază este faptul că de la cele trei bănci nu mai este ce vinde, iar activele rămase nu se bucură de căutare sau prețul este de zeci de ori mai mic decât a fost inclus în bilanțurile băncilor.
Totodată, sechestrele puse pe active de miliarde de lei, care ar fi aparținut lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Şor și a unor companii și persoane afiliate, nu semnifică că în scurt timp se vor transforma în bani care să ajungă la Ministerul Finanțelor și BNM.
Sursa: mold-street.com