În ultimii 10 ani spitalele din Moldova au beneficiat de cel puțin 20 de miliarde de lei, din bani asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Pentru comparație, acesta este volumul unui buget întreg al Republicii Moldova pentru anul 2014, de exemplu.
La aceste venituri, se adaugă cele din servicii contra plată, dar și din proiectele de asistență oficială pentru dezvoltare care au ajuns, pe parcursul anilor, la valori de milioane de dolari. Chiar dacă volumul de bani alocat spitalelor este în creștere, nivelul de transparență a utilizării banilor publici rămâne scăzut. Deși instituțiile sunt obligate, prin lege, să raporteze autorităților numeroase date financiare, acestea nu ajung să fie făcute publice, rămânând în sertarele instituțiilor de stat, scrie e-sanatate.md.
În primul an de la implementarea Legii asigurărilor obligatorii de asistență medicală, spitalelor le-au revenit cel mai auster buget – doar 550 de milioane de lei. De atunci însă sumele alocate spitalelor au crescut constant. În 2005 se alocau în acest scop 631 de milioane de lei, în 2007 aproape 1 miliard, iar din anul 2008 cifra a trecut de 1 miliard de lei, ajungând în anul 2016 la 2,8.
Legea Ocrotirii Sănătății prevede că„mijloacele financiare ale instituţiei medico-sanitare publice provin din fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (în bază de contract de asistenţă medicală încheiat cu CNAM sau cu agenţiile ei teritoriale), din sursele bugetare, din serviciile prestate contra plată, din donaţii, granturi şi sponsorizări, din alte surse financiare permise de legislaţie”. Așadar, sursele de unde instituțiile medicale pot beneficia de bani sunt multiple.
Principala sursă de venituri pentru acestea sunt contractele cu CNAM, în baza cărora Compania procură servicii medicale pentru moldovenii asigurați, contribuțiile la Sănătate fiind obligatorii prin lege în Moldova. Inițial, contractele se încheiau în baza datoriilor istorice, apoi în baza cazului tratat, iar mai nou și în baza sistemului DRG ( pentru cazuri acute). Legea prevede că în fiecare an instituțiile negociază cu CNAM suma contractelor. Procesul este însă unul netransparent, iar contractele cu justificarea sumelor nu sunt făcute publice.
Spitalele publice au fondatori diferiți – Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este fondatorul spitalelor republicane, Consiliul Municipal Chișinău este fondatorul pentru instituțiile municipale, iar în cazul celor raionale fondator este consiliul raional. Legea nu obligă administrațiile publice să aloce bani spitalelor, ci doar recomandă printr-o prevedere a Legii Ocrotirii Sănătății finanțarea pentru „consolidarea bazei tehnico-materiale”. Astfel, sumele sunt neesențiale și constituie, din bugetul ocrotirii sănătății, nu mai mult de 1 sau 1,5 procente. Conform datelor Sindicatelor, în 2016 în total administrațiile au alocat 77 de milioane instituțiilor medicale, dintre care 38 de milioane revin Consiliului Municipal Chișinău. Administrația locală din Bălți a alocat numai 152 de mii de lei, iar spitalele raionale au obținut anul trecut aproape 13 milioane de lei. Cel mai puțin – peste 4 milioane de lei – au ajuns în conturile instituțiilor medicale primare. De altfel, fondatorii alocă tot mai puțini bani, suma fiind în scădere de cel puțin trei ani consecutiv.