Mihai Ghimpu i-a scris „o scrisoare” lui Dumnezeu în care vorbește despre arestarea „unor suflete fără vină” de către procurorii și judecătorii moldoveni. Liderul PL a publicat scrisoarea pe contul său de facebook.
Ghimpu se adresează lui Dumnezeu, pe o rețea de socializare, cerându-i să i se spună dacă arestarea „sufletelor fără vină” este ordinul lui, al „celui de Sus”, scrie deschide.md.
„Scrisoare către Dumnezeu. Sfinte Doamne, unii procurori și judecători arestează fără vină unele suflete, lăsate de Măria Ta pe pământ, arătând cu degetul în sus și spunând că-i comanda de Sus. Sus, de asupra tuturor știu, că ești doar tu, Dumnezeul nostru. Să fie oare adevărat, Măria Ta, că dai asemenea ordine?… Ori mai este cineva de asupra Măriei Tale și păcătoșii de noi nu cunosc acest lucru… Dacă e adevărat, că este cineva de asupra Măriei Tale, rog să-mi spui și să-mi dai și numele lui, ca să nu păcătuim în continuare, închinându-ne doar Ție. Păcătosul tău rob, Mihai”, se arată în scrisoarea lui Ghimpu.
Deși nu dă numele „sufletelor fără vină”, e lesne de înțeles că politicianul se referă la nepotul său, primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă care a fost arestat în dosarul al parcărilor cu plată.
Vom aminti că în urma audierilor efectuate de procurori şi administrării materialului probator s-a constat că edilul i-ar fi dat indicaţii viceprimarului capitalei, care era preşedinte al Comisiei de selectare a companiilor, ce urmau să implementeze proiectul parcărilor în municipiul Chişinău, să semneze contractul cu firma EME PARKLEITSYSTEM GmbH fără avizul Consiliului Municipal. Asta chiar dacă Legea cu privire la parteneriatul public-privat stabileşte expres că, după desemnarea câştigătorului, se negociază clauzele contractuale şi, doar după aceasta, proiectul se transmite spre aprobare şi semnare Consiliului Municipal Chişinău. Potrivit mărturiilor oferite în cadrul anchetei, 26 la sută din veniturile companiei era acea mulţumire pentru semnarea contractului de parteneriat public privat între compania EME PARKLEITSYSTEM GmbH şi Primăria capitalei, dintre care 13 procente îi reveneau primarului şi alte 13 la sută şefului Direcţiei transport public şi căi de comunicaţie.