Ultimele rapoarte privind situația epidemiologică arată că tot mai multe persoane, inclusiv tineri, fac forme grave de COVID-19 și chiar își pierd viața. Asta vorbește despre răspândirea variantei Delta în Republica Moldova? Cât de periculoasă e această tulpină conform ultimelor studii internaționale?
Pe 23 iulie curent, Institutul de virusologie din Berlin a confirmat prezența variantei Delta a virusului SARS-CoV-2 în Republica Moldova. Având în vedere că varianta B1.617.2 (Delta), cunoscută și sub numele de varianta indiană, are un grad înalt de contagiozitate, de două ori mai mare față de varianta inițială (Wuhan) și cu aproximativ 60% mai mare față de varianta Alpha (varianta britanică), creșterea numărului de cazuri noi raportate ar putea fi cauzată anume de această variantă, care a devenit dominantă în peste 163 de țări ale lumii. Fără îndoială, transmisibilitatea crescută, împreună cu potențialele creșteri ale severității bolii și evadarea imunitară, fac din varianta Delta una deosebit de periculoasă.
Potrivit cercetătorilor de la Centrul Național pentru Boli Infecțioase din Singapore, s-a constatat că pacienții cu teste pozitive pentru varianta Delta au mai multe șanse de a dezvolta pneumonie și/sau necesită oxigenoterapie decât pacienții cu tip sălbatic sau alfa. Pe 11 iunie, Public Health England a publicat un raport care constată că există „un risc semnificativ crescut de spitalizare” (de aproximativ două ori) pentru pacienții infectați cu varianta Delta, în timp ce rata de deces a fost de 0,2%, comparativ cu 1,9% pentru varianta Alpha, însă aici trebuie de menționat că raportul avertizează că „ratele de fatalitate nu sunt comparabile între variante, deoarece acestea au atins vârful în diferite puncte ale pandemiei și variază astfel în ceea ce privește capacitățile spitalului de fond, disponibilitatea vaccinării și profilurile de caz, opțiunile de tratament și impactul întârzierii raportării, printre alți factori.
Un alt studiu realizat în Canada, care a analizat datele a peste 200 de mii de cazuri de infectare cu COVID-19, a demonstrat o creștere a violenței variantei Delta. Respectiv, riscul de spitalizare a persoanelor cu varianta Delta a sporit cu 120%, spitalizarea în secțiile de terapie intensivă – cu 287%, iar decesele – cu 137%.
Intensificarea transmiterii infecției este determinată de trei factori:
– circulația mai multor variante, în special Delta și Delta+,
– relaxarea măsurilor destinate să prevină și să controleze transmiterea virusului,
– numărul mare de persoane care încă nu sunt imunizate, nu doar în țară, dar și la nivel mondial (doar XX % din populația mondială au primit cel puțin o singură doză).
Care este rata de contagiozitate și de mortalitate în cazul noii variante Delta?
Datele actuale indică faptul că Delta este cu 40-60% mai contagioasă decât Alpha și aproape de două ori mai transmisibilă decât varianta originală Wuhan a SARS-CoV-2. În plus, s-au găsit mai multe particule virale în căile respiratorii ale pacienților infectați cu varianta Delta. Un studiu chinez a raportat că încărcăturile virale în infecțiile cu Delta erau de circa 1.000 de ori mai mari decât cele din infecțiile cauzate de alte variante.
Ca răspuns la aceste informații, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră Delta drept „cea mai rapidă și ușor de transmis” variantă de până acum. Dacă varianta originală a virusului putea infecta alte două persoane, varianta Delta poate infecta alte șase. Este similar cu transmiterea varicelei, așa cum se menționează într-un raport CDC.
Varianta Delta prezintă simptome diferite de variantele inițiale? Care sunt acestea?
Potrivit sondajelor efectuate în Marea Britanie, unde Delta reprezintă aproximativ 90% din cazurile actuale de COVID-19, simptomele tind să fie puțin diferite de alte variante, dar asta nu înseamnă neapărat că simptomele asociate sunt mai severe.
Febra, durerile de cap, durerile de gât și rinoreea sunt frecvente, în timp ce tusea și pierderea mirosului sunt mai puțin frecvente. În același timp, alte rapoarte asociază varianta Delta cu simptome mai grave, inclusiv deficiențe de auz, probleme gastro-intestinale severe și cheaguri de sânge care duc la moarte tisulară și gangrene.
Persoanele vaccinate, dacă contractă varianta Delta, de obicei sunt fie asimptomatice, fie prezintă simptome foarte ușoare. Simptomele lor seamănă mai mult cu cele ale unei răceli obișnuite, cum ar fi tuse, febră sau cefalee și pierderea simțului mirosului și/sau gustului într-o proporție mai mică.
Ce sfaturi oferiți oamenilor care au fost testați pozitiv?
În cazul în care persoana prezintă simptome, iar rezultatul testului pentru COVID-19 este pozitiv, izolarea timp de 10 zile de la debutul simptomelor devine obligatorie, indiferent dacă a fost sau nu imunizată pentru COVID-19. În cazul în care nu prezintă simptome, dar testul este pozitiv, sunt luate aceleași măsuri.
Este necesar să urmeze cu strictețe recomandările medicului despre îngrijirea și izolarea la domiciliu, să fie atentă la starea sa de sănătate, să noteze orice simptom nou care a apărut, iar în cazul în care starea generală se deteriorează, de exemplu febra nu mai cedează la antipiretice, apare înrăutățirea tusei sau respirației, e necesar să ia legătura cu medicul de familie sau cu serviciul medical de urgență.
Infectarea cu varianta Delta presupune consecințe negative asupra sănătății chiar și după ce ne-am vindecat?
Potrivit unor studii timpurii, aproximativ 10-20 la sută dintre persoanele cu COVID-19 vor prezenta simptome care durează mai mult de o lună. Majoritatea celor care au fost spitalizați cu forme severe ale bolii raportează probleme pe termen lung, precum stare de oboseală și dificultăți de respirație, dureri în piept, palpitații.
Boala prelungită și simptomele persistente pot apărea chiar și la adulții tineri fără afecțiuni medicale cronice, ceea ce poate duce la absența prelungită de la muncă, studii sau alte activități, fapt care poate afecta inclusiv starea psihoemoțională a persoanei. Cercetătorii încă investighează alte efecte asupra sănătății pe termen scurt și lung, asociate cu COVID-19, inclusiv cu varianta Delta.
Cât de eficiente s-au dovedit a fi vaccinurile împotriva COVID-19? Ultimul raport săptămânal arată că 86% din persoanele nevaccinate s-au infectat cu COVID-19 și 3% care nu au reușit să își administreze și a doua doză? Cum comentați aceste rezultate?
Vaccinurile COVID-19 sunt instrumente esențiale în lupta cu pandemia și protejează împotriva formelor severe ale bolii și a decesului. Studiile efectuate în Marea Britanie sugerează că după vaccinarea completă cu vaccinul Pfizer-BioNTech, se înregistrează o eficiență de 88% în prevenirea formelor simptomatice de COVID-19 cauzate de varianta Delta, respectiv 96% în prevenirea formelor severe (care necesită spitalizare) de COVID-19.
Vaccinul Oxford-AstraZeneca fost eficient în 60% dintre cazuri împotriva bolii simptomatice, respectiv în 93% dintre cazuri împotriva spitalizării. Studiile din Canada au evidențiat că vaccinul Moderna împotriva COVID-19 este eficient în 72% dintre cazuri în prevenirea formelor simptomatice de COVID-19 cauzate de varianta Delta, respectiv în 96% dintre cazuri în prevenirea formelor severe.
De asemenea, vaccinul anti-COVID-19 Janssen/Johnson & Johnson este 85% eficient în prevenirea formelor severe COVID-19 cauzate de varianta Delta, potrivit datelor publicate de compania farmaceutică Johnson & Johnson. Rezultatele ultimului raport săptămânal vorbesc de la sine – vaccinarea contribuie la reducerea îmbolnăvirii de COVID-19, iar persoanele nevaccinate rămân a fi cea mai mare preocupare a sistemului medical, întrucât prezintă cel mai mare risc de transmitere și sunt mult mai susceptibile de a se infecta.
Cât e de important să facem ambele doze de vaccin? Doar una ar putea fi ineficientă?
Vaccinurile oferă o protecție stabilă și eficientă, dar e foarte important ca oamenii să ia toate dozele necesare unui vaccin pentru a-și forma imunitatea deplină.
În cazul vaccinurilor cu două doze, acestea oferă protecție parțială după prima doză, iar nivelul anticorpilor necesari crește după câteva săptămâni după administrarea celei de-a doua doze. Pentru vaccinurile care se administrează într-o singură doză, oamenii vor avea imunitate maximă împotriva COVID-19 după câteva săptămâni după vaccinare.
Potrivit unor studii publicate în revista „Nature”, serurile de la persoanele care au fost parțial vaccinate (au primit doar o doză de vaccin) au prezentat o activitate neutralizantă minimă sau absentă împotriva variantei Delta, în timp ce serurile a 95 la sută dintre persoanele complet vaccinate au generat un răspuns de neutralizare mult mai crescut, dar de trei sau cinci ori mai redus față de varianta Delta decât în cazul variantei Alpha.
Un alt studiu realizat în Marea Britanie a raportat o eficacitate de 88% împotriva variantei Delta după două doze de vaccin și o eficacitate de doar 30,7% după administrarea primei doze, ceea ce se află sub pragul de 50% recomandat de FDA.
Care e povara acestei noi variante asupra sistemului medical, mai ales în cazul în care oamenii vor evita vaccinarea și respectarea măsurilor de protecție?
Pandemia COVID-19 reprezintă mai mult decât o criză de sănătate publică, având implicații fără precedent în plan socio-economic. Este una dintre cele mai mari provocări de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Zilnic, în întreaga lume, se pierd mii de vieți omenești. De la începutul pandemiei, au pierdut lupta cu noul virus SARS-CoV-2 4.582.338 de persoane.
Luând în considerație rata înaltă a contagiozității, precum și perioada mai scurtă de incubație, nu este greu să ne imaginăm care ar fi scenariul în cazul în care populația va ezita să se vaccineze și va ignora recomandările Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.
Este evident că numărul persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 va crește considerabil, respectiv va crește și numărul spitalizărilor, ceea ce va duce la supraîncărcarea spitalelor și suprasolicitarea personalului medical, iar prognozele nu par a fi deloc îmbucurătoare, în special în localitățile cu acces limitat la servicii de asistență medicală din cauza deficitului de personal medical din regiune.
Este necesar ca fiecare dintre noi să conștientizeze pericolul acestui virus, care sunt riscurile la care ne expunem atunci când refuzăm să ne vaccinăm și să respectăm măsurile antiepidemice. Este nevoie ca întreaga societate să contribuie la limitarea răspândirii COVID-19 și să amortizeze impactul potențial devastator pe care îl poate avea asupra omenirii.
În prezent, care sunt cele mai eficiente măsuri pentru a opri răspândirea virusului și pentru a reveni la un mod de viață sănătos, fără restricții?
Vaccinarea este cel mai bun mod de a vă proteja familia și comunitatea. Acoperirea vaccinală ridicată va reduce răspândirea virusului și va ajuta la prevenirea apariției noilor variante. Vaccinurile sunt extrem de eficiente pentru a preveni spitalizarea, decesul provocat de COVID-19, inclusiv de varianta Delta.
În același timp, vaccinarea nu ne protejează 100% de infectare. Fiind purtător de virus, riști să infectezi mai multe persoane. De aceea, respectarea măsurilor, precum purtarea măștii, spălatul regulat pe mâini, păstrarea distanței sociale rămân importante pentru a ne proteja sănătatea.
Foto: Știri.md.