Franţa, Germania şi Comisia Europeană (CE) au revendicat marţi un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, care să aibă la bază ”încrederea” şi ”reciprocitatea” şi au pledat în favoarea unui multilateralism ”renovat”, în absenţa Statelor Unite, tot mai izolate, relatează AFP.
În cadrul unui minisummit fără precedent – şi fără să citeze vreodată numele lui Donald Trump – Emmanuel Macron, Angela Merkel şi Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva ”tensiunilor comerciale” în contextul unor ofensive în toate direcţiile ale preşedintelui american, mai ales împotriva importurilor chineze.
”Fricţiunile internaţionale continuă să crească şi sunt tot mai marcate de conflicte geopolitice”, şi-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping la finalul reuniunii, în sala de festivităţi a Palatului Elysée.
Emmanuel Macron a avut iniţiativa acestei întâlniri în patru, care a durat un pic peste o oră, la Elysée, menită să prezinte un front european unit în faţa Chinei.
UE se simte, în fapt, prinsă în menghină între Donald Trump şi abordarea sa contractualistă a relaţiilor internaţionale, pe de o parte, şi expansiunea chineză, încarnată de proiectul ”noilor drumuri ale mătăsii” şi de investiţii masive peste tot în lume şi mai ales în Europa, ca de exemplu în Italia, ultima ţară care s-a lăsat sedusă.
”Alegerea evidenţei şi raţiunii în secolul al XXI-lea este un parteneriat euro-chienz puternic, definit pe baze clare, exigente şi ambiţioase”, a declarat luni preşedintele francez, la finalul unei înâlniri cu omologul său chinez, sosit cu câteva ore mai devreme la Paris.
”Noi avem divergenţe (…). Niciunul dintre noi nu este naiv”, a subliniat el, din nou, marţi, îndemnând China ”să respecte unitatea Uniunii Europene (UE)”, în contextul în care beijingul este suspectat că creează disensiuni între state membre UE prin politica sa de investiţii. ”Cooperea aduce mai mult decât confruntarea”, a insistat el.
”NEÎNCREDERE”
Xi jinping i-a răspuns printr-un îndemn la depăşirea ”neîncrederii”. ”Sigur, există puncte de dezacord, de competiţie, dar aceasta este o competiţie pozitivă (…). Noi suntem pe cale să avansăm împreună”, a declarat el. Preşedintele chinez nu a anunţat, însă, măsuri concrete prin care să dea asigurări Europei în privinţa ”noilor drumuri ale mătăsii”.
”Acesta este un proiect important”, iar ”noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, însă ”acest lucru trebuie să conducă la reciprocitate şi ne este un pic greu să o găsim”, a declarat cancelarul german Angela Merkel. ”Aş vrea (…) ca întreprinderile europene să găsească acelaşi grad de deschidere ca întreprinderile chineze în Europa. Totală”, a subliniat preşedintele CE Jean-Claude Juncker, care urmează să prezideze viitorul summit UE-China, la 9 aprilie, la Bruxelles.
Cei patru lideri şi-au subliniat, în schimb, convergenţa cu privire la necesitatea unei ”modernizări” a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), arbitrul schimburilor internaţionale, a cărei utilitate este contestată de către locatarul Casei Albe.
După venirea lui Donald Trump la putere, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic al concertului naţiunilor. Liderul comunist a fost aplaudat la Forumul de la Davos, în 2018, de crema liberalismului economic mondial. China a investit cel puţin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, însă această tendinţă pare să încetinească, în contextul în care mai multe state îşi înăspresc măsurile, cu scopul de a încadra achiziţiile gigantului asiatic.
”IMPULS” ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA MODIFICĂRILOR CLIMATICE
Vizita lui Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale – între care cea mai importantă a fost o mega-comandă de 300 de avioane – 290 de avioane de tip Airbus A320 şi zece A350 – dată de întreprinderea chineză de stat China Aviation Supplies Holding Company (CASC), în valoare de 35 de miliarde de dolari, la preţ de catalog.
Într-o declaraţie comună, publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron şi Xi Jinping au promis, de asemenea, să păstreze ”un rol de impulsionare şi mobilizare” împotriva încălzirii mondiale şi să acţioneze împreună ”în vederea unui salt mondial în faţa eroziunii biodiversităţii”. Ei s-au angajat să lupte ”împotriva criminalităţii de mediu, mai ales a braconajului şi traficului unor specii ale faunei şi florei ameninţate cu extincţia”, dar şi împotriva poluării cu plastic.
China urmează să găzduiască, în 2020, o Conferinţă ONU privind biodiversitatea, care să marcheze o etapă importantă în protecţia mediului. În încheierea vizitei sale în Franţa, Xi urma să fie primit din nou, împreună cu soţia sa, de către cuplul Macron, luni seara, la Elysée. Preşedintele francez a anunţat luni că urmează să efectueze o vizită în China până la sfârşitul anului, în urma unei primei vizite în ianuarie 2018.
Citeste mai mult: adev.ro/pozebs