Un profesor din Bălţi a acumulat experienţă profesională în urma unei vizite la univerisitatea Ohio din Statele Unite ale Americii. În cadrul programului Fulbright, timp de 6 luni profesorul a abordat probleme ce ţin de fertilitatea solului şi adaptarea la condiţiile climatice. Este vorba de Boris Boincean profesor, cercetător, doctor habilitat în agricultură la Catedra de Ştiinţe ale Naturii şi Agro-ecologie a Universităţii de Stat „Alecu Russo”din Bălţi.
Boris Boincean spune „Negociem un contract de colaborare dintre USARB cu Universitatea de Stat din Ohio, o universitatea destul de mare peste 45 de mii de studenţi, ba chiar 70 de mii de studenţi. Din toată lumea, am avut ocazia să comunicăm cu colegii noştri din China, India, Nepal, din Brazilia. Indiferent de poziţia lor geografică, probleme în mare măsură, în agricultură, ecologie sunt aceleaşi. Şi aici putem vorbi cu încredere că ştiinţa nu are hotare şi unica metoda de a soluţiona problemele, provocările cu care se confruntă acum agricultura necesită de a depune eforturi comune.”
Boris Boincean spune că este necesară creerea unui concept nou de intesnsificare a agriculturii în bază durabilă, spre exemplu: folosirea unei cantităţi reduse de substanţe chimice, a îngrăşămintelor minerale pentru nutriţia plantelor, reducerea folosirii excesive a motorinei şi a altor surse energetice neregenerabile.
Boris Boincean spune „Noi suntem unica ţară din lume, RM care are circa 80% din suprafaţa solului, este alcătuit din ciornoziom. Cele mai bogate soluri în lume. Kuceaev, un savant rus spunea „ Că Basarabia are cele mai bogate soluri în lume, nonolite de soluri erau expuse în Chigago şi Paris ca etalon. Noi avem această bogaţie şi ţine de datoria noastră să ne străduim să promovăm această bogăţie. Şi sper că o să găsim înţelegere la toate nivele fiindcă această bogăţie trebuie păstrată. Nici într-o ţară din lume economie de piaţă nu a hotărăt probleme de nivel ecologic şi de ordin social. De aceea dacă vorbim de dezvoltare durabilă noi nu trebuie să punem accent numai pe realizări economice, adică, să producem mult dar să avem grijă de mediul ambiant, să nu degradăm solul, să avem grijă de sănătatea oamenilor. Să preîntâmpinăm consecinţele negative şi să aborbăm sistemele printr-o metodă holistică, sistemică.”
În viitorul apropiat noile cunoştinţe dobândite vor fi realizate practic pe teritoriul ţării., a precizat Boincean.