În ciuda faptului că există în mare măsură cadre juridice și instituționale, R. Moldova continuă să sufere de corpuție semnificativă și guvernare vulnerabilă. Acestea sunt destul de pronunțate în domeniile statului de drept, anticorupției, combaterii spălării banilor și combaterii finanțării terorismului și guvernării SOE, în timp ce alte domenii, guvernarea băncii centrale și supravegherea sectorului financiar au prezentat unele progrese bune în atenuarea acestor vulnerabilități. Prezentele afirmații se regăsesc în cadrul unui raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), ca răspuns la o cerere din partea autorităților din Republica Moldova. Raportul a fost realizat de o echipă organizată de Departamentele Afaceri Fiscale (FAD), Juridice (LEG) și ale Piețelor Monetare și de Capital (MCM) ale FMI, care a efectuat o evaluare a guvernării R. Moldova în perioada 24 iulie-august 7, 2020, când în fruntea Guvernului se afla Ion Chicu, scrie deschide.md.
Statul de drept în Moldova este slab, cu o implementare slabă a cadrelor legale și de reglementare, se menționează în raport. Sistemul de justiție este recunoscut pe scară largă ca fiind ineficient și susceptibil la corupție și capturare, principalii actori judiciari (inclusiv judecători, procurori, anchetatori criminali și executori judecătorești) percepuți ca lipsiți de integritate și independență. Aceste aspecte par, de asemenea, a fi principalele motive pentru protecția deficitară a drepturilor de proprietate și executarea contractelor, precum și aplicarea necoerentă a cadrului juridic comercial. Un stat de drept slab în Moldova este citat ca un factor de descurajare pentru investițiile străine directe și dezvoltarea sectorului privat, spun specialiștii FMI.
Conform raportului, infrastructura juridică și instituțională anticorupție este în mare măsură în vigoare, dar nu are eficiență și trebuie izolată de influența nejustificată. Anchetele de corupție se concentrează mai degrabă pe mită măruntă și pe cetățeni privați decât pe funcționari publici, în timp ce unele tipuri de corupție, cum ar fi delapidarea, nu sunt urmărite în mod adecvat. Sancționarea în cazurile de corupție pare îngăduitoare cu aplicarea pe scară largă a amenzilor și reducerea și suspendarea pedepsei. Eforturile de aplicare a legii trebuie să fie mai bine direcționate către corupția la nivel înalt, prin aplicarea de sancțiuni disuasive.
Specialiștii au constatat că regimul Combaterii spălării banilor / Combaterii finanțării terorismului în Moldova (AML / CFT) , deși este puternic în unele domenii, nu este încă suficient utilizat pentru a sprijini eforturile anticorupție și a proteja economia țării de fluxurile ilicite (inclusiv cele care provin din acte corupte). Înțelegerea riscurilor de spălare a banilor asociate corupției și aplicarea măsurilor preventive (cum ar fi cele care vizează identificarea proprietarilor efectivi și a persoanelor expuse politic) sunt încă inadecvate. Instrumentele AML / CFT ar putea fi, de asemenea, folosite mai bine pentru a sprijini aplicarea penală și eforturile de recuperare a activelor.
În ceea ce privește problema întreprinderilor de stat (ÎS), cadrul instituțional pare fragmentat, predispus la schimbări bruște și propice pentru estomparea responsabilităților instituționale. Această fragmentare se reflectă în componența consiliilor de administrație ale întreprinderilor, care rămân populate de mai mulți reprezentanți guvernamentali din diferite ministere și agenții guvernamentale. Privatizarea activelor de stat și a întreprinderilor de stat rămâne o preocupare gravă. Recomandările includ: dezvoltarea unei metodologii de triaj care justifică proprietatea de stat și dezinvestirile de stat, împreună cu o politică de proprietate de stat care să eficientizeze cadrul instituțional și să stimuleze profesionalismul consiliului de administrație și al managementului.
În ceea ce privește gestionarea finanțelor publice (PFM), controalele și transparența sunt puternice pentru cheltuielile bugetare principale, dar mai puțin pentru cheltuielile / tranzacțiile din afara „cadrului principal”. Recomandările includ: stabilirea unui cadru pentru transparența fondurilor, un cadru pentru 9 proiecte în afara cadrului „investiției de capital”, monitorizarea leasingului terenurilor autorităților publice locale, monitorizarea sistematică a achizițiilor, acoperirea și conectarea sistemelor IT și consolidarea capacității pentru sistemele interne audituri.
În ceea ce privește administrarea impozitelor, Serviciul Fiscal de Stat (STS) a făcut progrese semnificative în reducerea vulnerabilității la corupție, dar percepțiile comunității asupra corupției în STS rămân ridicate. Recomandările includ următoarele: modificări ale legii privind numirea directorului STS și îmbunătățiri ale guvernanței riscului de corupție, proceduri de resurse umane, securitatea datelor și monitorizarea auditorilor fiscali. Recomandările referitoare la o modificare a legii propuse pentru a da puterilor de investigare penală STS includ amânarea punerii în aplicare până când sunt instituite proceduri solide și anchetatori suficienți verificați și bine pregătiți pentru integritate; și, reducând dimensiunea propusă a subdiviziunii de anchetă penală STS.
În ceea ce privește guvernarea băncii centrale, recenta evaluare a garanțiilor FMI a constatat că, deși structura de guvernanță a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) cu o supraveghere independentă puternică este în general adecvată, încercările de a pune în pericol autonomia BNM au un impact general asupra sistemului general de controale interne. În consecință, sunt necesare modificări la Legea BNM, care este în linie mare cu cele mai bune practici, pentru a consolida independența BNM, pentru a-și îmbunătăți guvernanța și pentru a proteja independența operațională a funcției de supraveghere prudențială a BNM.
În ceea ce privește supravegherea sectorului financiar, cadrele legislative și de reglementare sunt în mare parte în vigoare, în scopuri prudențiale, reflectând eforturi considerabile, deși sunt necesare modificări suplimentare pentru a sprijini guvernanța și independența băncii centrale. S-au făcut progrese bune în reducerea expunerilor părților afiliate ale băncilor. Mai general, însă, implementarea practică a noilor standarde de supraveghere care supraveghează practicile de guvernanță corporativă în bănci este slabă. Acest lucru se datorează faptului că tranziția de la o bază de conformitate la o supraveghere orientată spre viitor bazată pe riscuri este împiedicată de provocări consistente în utilizarea judecății profesionale care afectează toate aspectele supravegherii, inclusiv acțiunile de executare.
Deși rămâne conștient de capacitatea administrativă, raportul stabilește o foaie de parcurs pentru reformele de guvernanță și anticorupție în domeniile enumerate mai sus. Aceste reforme trebuie să fie deținute de Republica Moldova, iar angajarea ulterioară va fi semnificativă numai dacă direcția generală a reformelor de guvernanță și anticorupție se bucură de un sprijin politic puternic și continuu.
În concluzie specialiștii FMI, au menționat că statul de drept și capacitatea supraveghetorului de a fundamenta deciziile și acțiunile pe criterii profesionale (utilizarea discreției) sunt esențiale pentru o guvernare solidă în ceea ce privește supravegherea sectorului financiar. Aceste două condiții stau la baza tuturor recomandărilor făcute în această secțiune a raportului. Deși s-a observat că interacțiunea dintre BNM și instanțe nu este o problemă nouă și a constituit o preocupare majoră în Programul de evaluare a sectorului financiar (FSAP), autoritățile și-au îmbunătățit cadrul din 2013 și, deși dispozițiile privind controlul judiciar aplicabile BNM au devenit mai avansate decât multe jurisdicții, problemele care stau la baza legate de problemele mai largi de guvernanță au prevenit rezultate semnificative. Fără aceste condiții, este puțin probabil să se realizeze progrese suplimentare în Moldova, iar progresele existente vor fi din motive fragile. Cu alte cuvinte, progresele în guvernanță în ceea ce privește supravegherea sectorului financiar nu pot fi realizate separat de reformele mai ample și mai profunde, care sunt discutate în alte secțiuni ale acestui raport (în special, Secțiunea II privind statul de drept și Secțiunea VIII privind guvernanța băncii centrale). Deși unele acțiuni recomandate se vor baza pe BNM pentru a fi luate înainte, o serie de aspecte mai fundamentale necesită un set mai larg de actori și se bazează pe aplicarea și interpretarea legilor relevante. Utilizarea judecății profesionale de către supraveghetor trebuie protejată prin lege. Personalul de supraveghere necesită protecție juridică sporită (care nu trebuie confundată cu imunitatea la neglijență gravă). Aceste modificări pot fi realizate prin modificări legislative. Mai mult, utilizarea legilor modificate corespunzător depinde de faptul că Republica Moldova poate încuraja o aplicare transparentă și consecventă a legii, printr-o justiție eficientă și independentă și disponibilitatea unor profesioniști competenți, independenți și cu experiență (avocați). La momentul FSAP din 2014, existau multe puncte slabe și este clar că persistă multe provocări.
Evaluarea guvernanței Moldovei s-a realizat în conformitate cu Cadrul FMI pentru angajarea consolidată a fondurilor pe probleme de guvernanță aprobat de Comitetul executiv în aprilie 2018. Echipa a fost compusă din Ioana Luca, Kathleen Kao, Maksym Markevych , Pasquale Di Benedetta, Hans Weenink (LEG), Kors Kool, Michael O’Grady, Yugo Koshima (toate FAD) și Katharine Seal (MCM).
Având în vedere limitările de călătorie legate de pandemia COVID-19, echipa a organizat întâlniri virtuale și a întreprins un amplu studiu de birou pentru a-și consolida concluziile. Misiunea s-a întâlnit cu o gamă largă de oficiali ai guvernului și ai băncilor centrale, donatori multilaterali, reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile.
Sprijinul și îndrumările oferite de Ruben Atoyan (șef misiune, Departamentul european), Volodymyr Tulin, reprezentant rezident al FMI în Moldova, Rodgers Chawani, reprezentant rezident FMI în Moldova și echipa sa, au îmbunătățit semnificativ eficiența a misiunii.
Foto: deschide.md.