Premierul desemnat Natalia Gavrilița a depus marți la Parlament programul de guvernare, intitulat „Moldova vremurilor bune”. Acesta conține mai multe capitole privind principalele domenii pe care se vor axa viitorii miniștri. „Moldova vremurilor bune” va ajuta societatea să se elibereze de frică, oamenii – să capete încredere în forțele proprii, economia – să se dezvolte fără obstacole, iar instituțiile de stat – să acționeze în numele și în interesul cetățenilor”, se menționează în program, scrie tv8.md.
Programul viitorului Cabinet de miniștri scoate în evidență principalele provocări de dezvoltare a R. Moldova. Printre acestea, calitatea scăzută a guvernării, sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socioeconomică, numărul mic al locurilor de muncă bine plătite, infrastructura subdezvoltată, vulnerabilitatea la schimbările climatice, impactul uman asupa mediului, sistemul educațional adaptat insuficient la necesitățile societății, sănătatea precară a populației, rata alarmantă a accidentelor și a infracționalității, vulnerabilitatea la amenințările și riscurile de securitate a statului, emigrarea și îmbătrânirea populației și depopularea comunităților.
Guvernul Gavrilița și-a trasat mai multe obiective de dezvoltare. Printre cele mai importante sunt: Asigurarea unui pachet legislativ care să permită asanarea eficientă a sistemului de justiție și urmărirea averilor acumulate ilicit, elaborarea unui mecanism juridic universal pentru evaluarea independentă a fiecărei instituții și întreprinderi de stat, majorarea pensiei minime până la nivelul de 2000 de lei în trimestrul patru al anului 2021, asigurarea accesului la serviciile publice electronice pentru 100% din populația activă a țării, promovarea unei politici externe active și demne, orientate spre restabilirea și consolidarea relațiilor bune cu România, Ucraina, UE, SUA, Rusia și alte țări.
Pentru aceste obiective, Guvernul propune o serie de indicatori de impact și ținte de dezvoltare pentru orizontul anului 2025:
- Reducerea ratei sărăciei până la 20% și a sărăciei extreme până la 5%;
- Atingerea ratei de ocupare de cel puțin 50% pentru bărbați și 46% pentru femei și reducerea cu 20% a decalajului salarial de gen;
- Reducerea cu 50% a costurilor de derulare a afacerilor și a costurilor tranzacționale;
- Creșterea cu cel puțin 5 puncte procentuale a ponderii copiilor și tinerilor din învățământul gimnazial cu cunoștințe minime în domeniile matematică, știință, citire și lectură (indicatorii din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor);
- Creșterea productivității muncii până la un nivel care să susțină un salariu mediu pe economie de cel puțin 15000 lei;
- Reducerea cu 15% a volumului de deșeuri municipale degajate în mediu;
- Reducerea cu 10% a volumului de substanțe poluante deversate în apă și atmosferă.
Executivul își propune restructurarea în două etape:
- Separarea imediată a aparatelor centrale ale ministerelor fără a reorganiza subdiviziunile interne de profil și subordonarea autorităților/instituțiilor publice conform domeniilor de competență ale ministerelor, la această etapă nu se va face reorganizarea internă a aparatelor centrale ale ministerelor și modificarea statelor de personal.
- Efectuarea unei analize funcționale și reorganizarea ministerelor în mod optim pentru realizarea misiunii și obiectivelor de dezvoltare. Orice modificare a numărului de funcționari publici va fi efectuată în limita numărului total de angajați bugetari în ministere și instituții subordonate.
Principalele prioritățile ale Guvernului sunt gestionarea eficientă a crizei sanitare provocate de pandemia de COVID – 19, demararea reformei justiției, creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe.