Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute, reflectate în presa internațională.
Un avion al companiei aeriene Lufthansa care circula pe ruta Shanghai-Munchen a efectuat, marţi, o aterizare de urgenţă în sudul Rusiei, după ce o fetiţă de nouă ani care se afla la bordul aeronavei a decedat subit, informează agenţia de presă rusă Tass.
Fetiţa de nouă ani nu mai avea puls în momentul în care avionul a aterizat pe aeroportul din Krasnoiarsk, Siberia, a precizat o sursă din serviciile regionale de urgenţă pentru Tass.
„Copilul nu mai respira şi nu mai avea puls (după aterizare). Doctorii au încercat să o readucă la viaţă, dar nu au reuşit„, a indicat sursa citată.
Echipajul ambulanţei care a sosit pe aeroport a declarat decesul fetiţei la scurt timp după aterizare. Cauza decesul este încă necunoscută.
„Era de etnie chineză, având cetăţenie italiană„, a precizat Yana Strizhova, un purtător de cuvânt al Departamentului de Investigaţii din Siberia de Vest.
Potrivit publicaţiei Independent, copilul se afla la bordul aeronavei împreună cu părinţii săi.
După aterizarea de urgenţă, avionul şi-a continuat cursa către Munchen, înregistrând o întârziere de trei ore.
mediafax.ro
Oficialilor guvernamentali ucraineni li s-a interzis să critice public activitatea altor responsabili sau a instituțiilor statului, măsură luată după ce imaginea executivului de la Kiev a fost serios afectată de recentele dezvăluiri privind progresele lente în combaterea corupției, transmite marți agenția Reuters.
Decizia a stârnit deja proteste din partea unor funcționari, care consideră că ea intră în contradicție cu angajamentele reformiste asumate în fața Occidentului și este o lovitură dată libertății de exprimare.
Conform unui decret publicat pe site-ul guvernului, această regulă a ‘loialității’ este doar una dintre măsurile cuprinse într-un cod de etică pe care funcționarii publici trebuie să-l respecte, în caz contrar riscând sancțiuni disciplinare.
”Guvernul a decis să introducă standarde de conduită etică pentru funcționarii publici, astfel încât să fie restabilită încrederea în oficiali și în instituțiile statului”, se arată în decret, așa cum este redat de agenția Reuters.
Angajații guvernului trebuie ”să evite orice critici publice față de oficiali și instituțiile statului”, a dispus executivul de la Kiev în codul de conduită ce mai cuprinde reguli privind transparența și integritatea.
Decizia a fost luată după ce fostul ministru economiei care a demisionat luna trecută, Aivaras Abromavicius, a dezvăluit practici ce sugerează că lupta împotriva corupției este departe de a da rezultate.
Tot luna trecută, președintele Petro Poroșenko a cerut demisia premierului Arseni Iațeniuk și pe cea a procurorului general, Viktor Șokin, ambii criticați intens pentru întârzierile în aplicarea reformelor și pentru măsurile insuficiente de combatere a corupției.
Procurorul general și-a dat demisia, dar Iațeniuk a supraviețuit unei moțiuni de cenzură. Totuși, viitorul guvernului său este incert, în condițiile în care coaliția sa pare compromisă, iar criza economică provocată de conflictul armat din estul separatist prorus se amplifică. În plus, Fondul Monetar Internațional a blocat noile tranșe de împrumut pentru că nu are încredere în capacitatea actualului executiv de a implementa reformele promise.
stirisociale.ro
China intenționează să concedieze între cinci și șase milioane de angajați de la companiile de stat neperformante în următorii doi ani, în cadrul eforturilor destinate reducerii supracapacităților industriale și poluării, au declarat marți pentru Reuters două surse din apropierea conducerii chineze, informează agerpres.ro.
Beijingul încearcă să-și relanseze economia care încetinește prin eficientizarea unor sectoare industriale supradimensionate, începând cu cărbunele și oțelul, însă concedierile reprezintă o sursă de îngrijorare pentru unele regiuni, înaintea sesiunii anuale a Parlamentului chinez care va începe săptămâna viitoare.
Potrivit uneia din surse, planurile Guvernului de la Beijing de a concedia cinci milioane de angajați din industriile care suferă de o ofertă excedentară reprezintă cel mai amplu program de restructurare demarat în ultimele două decenii. Potrivit acestei surse, sunt vizate un număr de șapte sectoare, inclusiv cimentul, producția sticlei și construcțiile de nave. În schimb, producția de echipamente pentru energia fotovoltaică va fi scutită, chiar dacă suferă de un excedent de producție, pentru că are în continuare potențial de creștere.
O a doua sursă a informat că numărul persoanelor concediate va fi de șase milioane. Această sursă a precizat că întreprinderile care vor fi închise vor trebui să ramburseze creditele oferite de bănci pentru a evita ca băncile de stat să acumuleze credite neperformante. Ambele surse au dorit să-și păstreze anonimatul având în vedere faptul că este vorba de un subiect sensibil din punct de vedere politic care ar putea declanșa proteste, în special în regiunile din nordul capitalei Beijing. „Cu siguranță vor fi dispute între autoritățile centrale și cele locale„, a declarat a doua sursă.
infoziare.ro
În vreme ce astronauţii americani sunt trimişi pe orbită de navele ruseşti, NASA se concentrează pe zborurile din interiorul atmosferei. Agenţia spaţială americană investeşte 20 de milioane de dolari într-un un avion supersonic de pasageri.
Nu se va ocupa direct de proiectare, ci îi va finanţa pe cei de la Lockheed-Martin să vină cu designul preliminar al unei aeronave care să atingă o viteză mai mare decât cea a sunetului. Însă caracteristica principală a avionului va trebui să fie un boom sonic de o intensitate mult mai mică.
Doar două avioane supersonice de pasageri au efectuat vreodată zboruri comerciale, Tupolev și Concorde, ambele proiectate acum aproape 50 de ani. Însă zgomotul făcut de boom-ul sonic a făcut ca aceste avioane să poată decola doar de pe anumite aeroporturi.
Dar aceasta nu a fost singura problemă a avioanelor supersonice comerciale. Tupolevul a avut atât de multe probleme tehnice încât apăruse chiar o teorie a conspiraţiei care spunea că spionii ruşi au furat nişte planuri false ale Concorde-ului.
Până la urmă, însă, un Concorde a fost implicat în cel mai grav incident, prăbuşirea din 2000. La scurtă vreme, avioanele supersonice au fost scoase din uzul comercial.
digi24.ro
Bill Gates, cofondator al companiei Microsoft, continuă să fie, pentru al treilea an consecutiv, cel mai bogat om din lume, potrivit topului revistei Forbes, difuzat marți, anunță AFP și EFE, menționând că numărul miliardarilor a scăzut ușor în acest an la nivel global.
Bill Gates, care s-a aflat pe această poziție de 17 ori în ultimii 22 de ani, este posesorul a 75 de miliarde de dolari, susține publicația, care va apărea în versiune tipărită la 21 martie.
Locul al doilea al clasamentului este ocupat de magnatul industriei textile din Spania, Amancio Ortega, fondator al mărcii Zara, acționar majoritar al firmei Inditex, căruia i se atribuie o avere de 67 de miliarde de dolari, cu 2,5 miliarde mai mult decât în 2015.
El este urmat de omul de afaceri american Warren Buffet, cu 60,8 miliarde de dolari, care s-a aflat și anul trecut pe poziția a treia a ”podiumului”.
Mexicanul Carlos Slim însă a coborât două poziții prin comparație cu 2015 și a ajuns pe locul al patrulea, având în vedere că a pierdut 27, 1 miliarde de dolari și a rămas doar cu 50 de miliarde de dolari.
În 2016, lista miliardarilor cuprinde 1.810 persoane, cu 16 mai puțin decât în urmă cu un an. Împreună, toți aceștia au o avere de aproximativ 6.480 de miliarde de dolari, în scădere cu 570 de miliarde prin comparație cu anul anterior.
La numai 31 de ani, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, este miliardarul ale cărui afaceri au mers cel mai bine în 2016, astfel încât averea lui a crescut cu 11,2 miliarde dolari, totalizând în prezent 44,6 de miliarde de dolari.
China este țara cu cel mai mare număr (70) de noi miliardari în 2016, urmată de SUA (33), Germania (28) și India (8).
agerpres.ro
Cea mai mare simulare de dezastru facută vreodată în Europa a avut loc în Anglia. Scenariul: un zgârie-nori, aflat în renovare, se prăbuşeste peste staţia subterană Waterloo din Londra, una dintre cele mai mari din oraş. Oamenii sunt prinşi sub dărămături şi în trenuri, iar echipele de intervenţie fac, tot posibilul, să salveze cât mai multe vieţi.
Peste 2.000 de poliţişti, medici, pompieri şi voluntari din Marea Britanie şi alte ţări europene vor simula timp de patru zile o intervenţie în caz de dezastru.
O centrală electrică de la periferia Londrei a fost transformată în staţia de metrou Waterloo, distrusă de un zgârie-nori. Au adus vagoane de metrou, tone de moloz şi au fost construite centre medicale temporare.
„Valoarea acestui exerciţiu pentru echipa noastră este imensă, deoarece trebuie să ne testăm şi să ne pregătim pentru o gamă variată de incidente cu care ne întâlnim în fiecare zi”, spune Patrick Goulbourne, comandantul brigăzii de pompieri din Londra.
Voluntarii care au participat la exerciţiu au fost pregătiţi ca pentru platourile de filmare, cu machiaje speciale care simulau răni, arsuri şi chiar membre amputate.
„Abilităţile pe care le exersăm astăzi le vom folosi la incidentele mari şi mici la care intervenim”, adaugă comandantul brigăzii de pompieri din Londra.
Costul întregului exerciţiu, aproape un milion de euro, este suportat de Uniunea Europeană.
digi24.ro