Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute.
Rusia intenționează să construiască în India cel puțin șase noi centrale atomoelectrice în următorii 20 de ani, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, după întrevederea avută la Moscova cu premierul indian Narendra Modi, transmit agențiile internaționale de presă, citate de Agerpres.
Liderul de la Kremlin a mai declarat la conferința de presă ce a urmat acestei întâlniri că Rusia și China își vor spori cooperarea în domeniul apărării, printre proiectele avute în vedere numărându-se producerea în comun a unui avion de vânătoare și a unui avion militar de transport.
La rândul său, premierul Modi a vorbit despre un proiect pentru realizarea în India a unei unități de producție a elicopterelor Ka-226T.
El a caracterizat discuția cu Putin drept „formidabilă” și „foarte productivă”.
„Când privesc înspre viitor, văd în Rusia un partener important pentru transformarea economică a Indiei și pentru crearea unei lumi echilibrate, stabile și multipolare”, a subliniat șeful executivului indian.
Vizita sa la Moscova a avut în primul rând o componentă economică, fiind semnate mai multe acorduri comerciale sau de cooperare.
Printre acestea se evidențiază înțelegerea încheiată între societatea petrolieră rusă Rosneft și cea indiană Essar, care prevede furnizarea către rafinăriile din India a 10 milioane de tone de petrol anual în următorii zece ani.
Alte acorduri importante semnate cu această ocazie privesc crearea în India a unei societăți mixte în sectorul telecomunicațiilor și sporirea investițiilor ruse în infrastructura feroviară indiană.
Cele două țări au un „parteneriat strategic privilegiat”, relațiile lor speciale datând încă de la începutul Războiului Rece, iar liderii celor două țări au cel puțin o întâlnire în fiecare an.
India este una dintre principalele piețe pentru companiile ruse din sectorul apărării, dar noua politică a guvernului de la New Delhi are în vederea producția a cât mai multe echipamente militare în industria proprie, prin transferuri de tehnologie.
Totuși, nici Putin și nici Modi nu au spus nimic la conferința de presă despre subiectul considerat cel mai important pe agenda convorbirilor, și anume vânzarea către armata indiană a unor sisteme de rachete antiaeriene S-400. Anterior a fost evocată de presa rusă și indiană posibilitatea încheierii unui contract în valoare de circa șase miliarde de dolari, pentru care guvernul indian și-ar fi dat acordul de principiu.
digi24.ro
Grupul energetic rus Lukoil a listat toate activele din Letonia și Lituania în vederea vânzării, din cauza sentimentelor anti-rusești din aceste state, a anunțat joi președintele grupului energetic rus, Vagit Alekperov, transmite Agerpres.
„Ne confruntăm cu dificultăți într-o serie de state, inclusiv Ucraina, unde am fost forțați să ne vindem activele, deși erau printre cele mai bune. Ne-am vândut activele din Estonia, în iunie. Acum am listat pentru vânzare activele noastre din Letonia și Lituania, unde există serioase sentimente anti-rusești și de aceea board-ul directorilor Lukoil a decis să părăsim aceste state”, a explicat Vagit Alekperov, într-un interviu acordat joi postului de știri Rossiya-24 TV.
„Strategia Lukoil nu implică expansiunea în Europa în viitorul apropiat. Am confirmat doar expansiunea pe segmentul explorărilor geologice și al producției de țiței”, a precizat președintele grupului energetic rus.
În 2014, Lukoil și-a vândut benzinăriile din Cehia, Slovacia și Ungaria. Lukoil este al doilea mare producător de petrol din Rusia, cu o producție totală de hidrocarburi de 2,22 milioane barili de echivalent petrol pe zi în 2014. De asemenea, Lukoil este cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia responsabilă pentru 16% din producția de țiței brut și 17% din petrolul rafinat în Rusia.
În România, Lukoil se află pe locul al treilea pe piața distribuției de carburanți, cu un lanț de 301 de benzinării. De asemenea, compania gestionează nouă depozite de carburanți. În cadrul operațiunilor din România ale Lukoil lucrează circa 3.500 de angajați, din care 2.500 pe platforma de la Petrotel.
digi24.ro
Decizia Germaniei de a publica în ianuarie, pentru prima dată după moartea lui Adolf Hitler, volumul „Mein Kampf”, manifestul fostului lider nazist, a generat în această ţară un scandal uriaş, întrucât textul este considerat fie o diatribă rasistă incendiară, fie un instrument educaţional folositor.
După 70 de ani, drepturile de autor asupra textului, scris de Hitler în perioada 1924-1926 şi interzis de Aliaţi la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, expiră la sfârşitul acestui an, deschizând calea spre publicarea unei noi ediţii a cărţii, care va include secţiuni explicative şi peste 3.500 de adnotări, informează Reuters.
În ianuarie, această carte de 2.000 de pagini, publicată în două volume, va fi pusă în vânzare, după trei ani de muncă intensă depusă de specialiştii de la Institutul de Istorie Contemporană din Munchen.
Adolf Hitler a scris cea mai mare parte din primul volum al cărţii „Mein Kampf”, o lucrare profund autobiografică, în timp ce se afla în închisoarea Landsberg, după eşecul „Puciului de la berărie”, o tentativă eşuată de lovitură de stat organizată de Partidul Nazist în 1923. După ce a fost eliberat din închisoare, Hitler a scris şi cel de-al doilea volum al cărţii, în timp ce se afla în cabana sa din regiunea montană Berchtesgaden.
În această carte, un amestec de experienţe personale şi de ideologie politică, fostul lider nazist şi-a prezentat strategia. Devenit bestseller după ce Hitler a fost numit în funcţia de cancelar al Germaniei în 1933, volumul „Mein Kampf” s-a vândut, până în 1945, în peste 12 milioane de copii şi a fost tradus în 18 limbi.
Republicarea cărţii reprezintă o decizie majoră pentru Germania, care este încă profund marcată de greaua moştenire lăsată de era nazistă şi de Holocaust.
Sondajele de opinie au evidenţiat o divizare extrem de profundă a societăţii germane în această privinţă. Un sondaj realizat de YouGov, luna trecută, a arătat că 51% dintre germani se opun menţinerii interdicţiei de publicare a cărţii „Mein Kampf”. La rândul său, landul Bavaria s-a prelevat în repetate rânduri până acum de invocarea drepturilor de autor, care i-au fost transferate de Aliaţi, pentru a se opune republicării.
Pentru a preveni orice exploatare comercială a acestui volum controversat, Institutul de Istorie Contemporană a luat decizia de a-l publica el însuşi. Prima ediţie va avea un tiraj de aproximativ 4.000 de copii.
Consiliul Central al Evreilor din Germania are rezerve mari faţă de acest proiect, considerând că volumul în cauză, considerat de unii dintre liderii comunităţii evreieşti ca o „diatribă antisemită”, ar trebui să rămână interzis.
Autorităţile germane au anunţat însă, foarte clar, că orice retipărire a unei versiuni needitate a cărţii va fi supusă consecinţelor generate de legile în vigoare.
Însă Asociaţia profesorilor din Germania doreşte ca noul volum să fie utilizat în şcoli.
„O folosire profesionistă a unor pasaje din carte, în timpul orelor de curs, poate să contribuie la imunizarea împotriva extremismului politic„, a declarat Josef Kraus, preşedintele acestei asociaţii, pentru publicaţia Handelsblatt.
mediafax.ro
Amplasarea unor lansatoare americane de tip MK 41 în România, în cadrul scutului antirachetă, reprezintă o încălcare a Tratatului privind Forţele nucleare intermediare (INF), a declarat joi, într-o conferinţă de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
“Ne-am exprimat în mod repetat punctul de vedere şi estimările privind planurile scutului antirachetă al SUA şi am notat că acestea sunt contrare măsurilor de consolidare a securităţii internaţionale şi stabilităţii”, a afirmat Zaharova, citată de agenţia TASS în pagina electronică.
“Cu toate acestea, SUA şi aliaţii lor continuă să lucreze la acest program destabilizator şi periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puţin credibile”, a adăugat ea.
“La 18 decembrie au fost finalizate lucrările de construcţie la Deveselu, în România. După testarea şi fixarea echipamentului, baza va intra în fază de pregătire operaţională în prima jumătate a lui 2016″, a precizat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. “Prin urmare, cea de-a doua etapă a abordării adaptive privind desfăşurarea elementelor scutului global antirachetă al SUA în Europa a fost încheiată”, a mai spus ea.
“Sistemele verticale de lansare MK 41 fac parte din sistemul antirachetă în locul menţionat. Acestea sunt folosite de nave ale Forţelor navale americane pentru a lansa rachete de interceptare şi rachete cu rază medie de acţiune de tip Tomahawk”, a subliniat Zaharova.
“Acest lucru ne permite să considerăm prezenţa lor pe teren o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite”, a conchis ea.
Ministrul român al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a declarat, vinerea trecută, capabilitatea tehnică a scutului antirachetă de la baza Deveselu, subliniind componenta defensivă a acestuia şi precizând că este un moment important pentru România, pentru parteneriatul strategic cu SUA şi pentru NATO.
Baza, care include un radar puternic, interceptoxri de rachete şi echipament de comunicaţii, va fi operaţională în 2016, pentru a oferi protecţie în faţa unor potenţiale atacuri din partea Iranului.
mediafax.ro
Serviciile de informații irakiene au anunțat joi arestarea a 40 de membri ai organizației jihadiste Statul Islamic (SI) într-o operațiune de anvergură desfășurată în regiunile Bagdad și Diyala, informează AFP.
„Serviciile de informații irakiene, în coordonare cu forțele de securitate din Bagdad și Diyala, au efectuat o operațiune ce a condus la arestarea a 40 de membri” ai SI, s-a anunțat într-un comunicat.
Provincia Diyala este situată la nord de Bagdad unde SI nu mai are poziții fixe de aproape un an, dar unde gruparea comite atentate sinucigașe cu mașini-capcană, amintește France Presse.
„Multe bombe, centuri explozive și mașini utilizate de teroriști au fost capturate, precum și o mare sumă de bani folosiți pentru a finanța activitățile lor criminale„, adaugă comunicatul.
Potrivit serviciilor de informații, înainte de arestarea lor, combatanții SI au cerut ajutorul altor celule din țară, ceea ce sugerează că gruparea era într-o poziție slabă în regiunile Bagdad și Diyala.
Aceste arestări recente fac parte dintr-o operațiune ce a condus deja la arestarea a mai mult de 30 de jihadiști și anihilarea unei celule ce fabrica mașini-capcană la Bagdad în martie 2015.
Ele de asemenea coincid cu înaintea trupelor irakiene în orașul Ramadi, centrul administrativ al provinciei Al-Anbar (vest) controlată de SI din mai.
agerpres.ro