Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute.
Ucraina a ajuns la un acord cu separatiştii proruşi pentru un armistiţiu în perioada sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou, care a intrat în vigoare la miezul nopţii de marţi spre miercuri, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty în pagina electronică.
O purtătoare de cuvânt a negociatorului de pace ucrainean a declarat că noul acord a fost redactat în capitala belarusă Minsk, în cadrul ultimei runde de negocieri pentru pace.
„Această iniţiativă este necesară în special pentru ca civilii care trăiesc (în estul separatist al Ucrainei) să poată petrece Crăciunul şi Anul Nou în pace„, a scris marţi pe Facebook Darka Olifer, secretarul de presă al lui Leonid Kucima, negociatorul de pace din partea Ucrainei şi fost preşedinte al ţării.
„Ne aşteptăm şi sperăm ca oamenii din estul Ucrainei să se poată bucura de zilele de Crăciun şi Anul Nou în pace şi să menţinem aceste condiţii pe viitor„, a declarat Martin Sajdik, emisar al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Un reprezentant al provinciei separatiste Lugansk a afirmat că noul acord era necesar din cauza încălcărilor repetate ale armistiţiului existent.
Sajdik a mai spus că cele două părţi implicate în conflict au convenit de asemenea să-şi limiteze deplasările trupelor şi tancurilor de-a lungul liniei de front de 500 de kilometri.
„Am convenit că cele două părţi se vor abţine de la efectuarea unor manevre militare şi îşi vor reduce la minimum deplasările de trupe„, a precizat el.
Părţile din conflict au încheiat la 1 septembrie un armistiţiu care a redus semnificativ schimburile de focuri de artilerie şi rachete de-a lungul unei zone-tampon care separă zona de conflict de restul Ucrainei.
Dar o intensificare a violenţelor de săptămâna trecută ameninţa să submineze armistiţiul din septembrie. Kievul a raportat marţi 30 de cazuri în care insurgenţii au încălcat armistiţiul de-a lungul liniei de front.
ONU estimează că peste 9.000 de persoane, majoritatea civili, au murit de la declanşarea conflictului armat în estul Ucrainei, în aprilie 2014.
mediafax.ro
Anchetatorii ruși nu au reușit să obțină informații de pe cutia neagră a avionului rus doborât recent de Turcia în apropiere de granița cu Siria, a declarat luni un general din cadrul forțelor aeriene ruse, relatează DPA.
”Citirea datelor (de zbor) de pe cardurile de memorie nu a fost posibilă din cauza daunelor interne„, a declarat generalul Serghei Bainetov, directorul adjunct pentru siguranța zborurilor din cadrul Forțele Aeriene Ruse.
El a precizat că va fi nevoie de ‘destul de mult timp‘ pentru a se înregistra progrese, informează Ria Novosti. Rusia a declarat săptămâna trecută că va publica luni informațiile recuperate de pe cutia neagră a bombardierului său doborât de aviația turcă în noiembrie.
Mass-media de stat rusă a scris la momentul respectiv că analiza ar putea fi complicată de gradul de deteriorare a dispozitivului, care se afla în partea din spate a avionului, aproape de locul unde a fost atins de proiectilele lansate de avionul de luptă turcesc.
Rusia susține în continuare că avionul său de luptă nu a intrat niciodată în spațiul aerian turc și se aștepta ca analiza informațiilor din înregistrările de zbor ale bombardierului să arate că lucru este adevărat. Cu toate acestea, Turcia, stat membru NATO, susține că avionul rus a pătruns în spațiul aerian turc, zburând deasupra teritoriului său timp de câteva secunde.
După acest incident ce a tensionat relațiile dintre cele două țări Moscova a recurs la represalii, printre măsurile luate numărându-se reintroducerea obligativității vizelor pentru cetățenii turci și sancțiuni economice, precum interzicerea importurilor unor produse provenite din Turcia, neprelungirea contractelor cu lucrătorii turci din Rusia sau anularea zborurilor charter turistice către Turcia.
agerpres.ro
Reţeaua teroristă Stat Islamic încearcă să recruteze militanţi în Afganistan pe cale radiofonică, în încercarea de a-şi consolida poziţiile şi de a elimina mişcarea Taliban, cea mai puternică grupare insurgentă din ţară, informează site-ul agenţiei de presă Reuters.
Oficialii afgani au exprimat o îngrijorare accentuată faţă de emisiunile radio, care încurajează tinerii să-şi găsească sensul în viaţă prin alăturarea unei mişcări radicale.
Dacă emisiunile radiofonice susţinute de militanţi ai grupărilor radicale capătă amploare în Afganistan, oficialii avertizează asupra amplificării unei stări de deznădejde printre cei afectaţi de război care se străduiesc să supravieţuiască într-un climat economic dur.
„Cei mai mulţi dintre oamenii noştri nu au locuri de muncă şi acest post de radio va încuraja multe persoane să li se alăture„, a explicat Ahmad Ali Hazrat, directorul consiliului din provincia Nangarhar, din estul Afganistanului.
„Acum Daesh (Stat Islamic) se află la şapte kilometri de oraşul Jalalabad şi, dacă guvernul nu acţionează curând, îşi vor extinde reţeaua radio şi vor recruta chiar şi din Kabul (capitala Afganistanului)„, a subliniat Hazrat.
Oficialii din Nangarhar au explicat că nu pot închide radioul, pentru că îşi schimbă frecvenţa în mod regulat.
„Se mută dintr-un loc într-altul„, a explicat Attaullah Khogyani, un purtător de cuvânt al conducerii din Nangarhar.
Emisiunea zilnică, în dialectul Pashto, de 90 de minute, intitulată „Vocea Califatului” constă, în mare parte, din interviuri, mesaje şi cântece despre organizaţia teroristă Stat Islamic. Poate fi ascultată în provincia Nangarhar, unde militanţii SI au dobândit autoritate şi influenţă, controlând şi teritorii câştigate de la talibani, forţa insurgentă cea mai puternică din ţară. În una dintre emisiuni, un membru SI a susţinut că radioul va combate imaginea publică negativă a grupării.
Reţeaua Stat Islamic este o forţă relativ nouă care activează în Afganistan, având o mai mare influenţă în Siria şi Irak, unde deţine vaste teritorii. Potrivit unui raport al Pentagonul publicat săptămâna trecută, reţeaua încearcă să recruteze foşti membri talibani sau actuali care sunt nemulţumiţi. Săptămna trecută, comandantul forţelor internaţionale în Afganistan, generalul american John Campbell, a precizat că există între 1.000-3.000 de militanţi SI în Afganistan şi că numărul acestor ar putea creşte dacă activităţile organizaţiei nu sunt monitorizate.
mediafax.ro
Rusia ar putea lua în considerare contramăsuri după ce Statele Unite ale Americii (SUA) au impus marți sancțiuni în cazul a 34 de persoane fizice și juridice în cadrul eforturilor americane de a face presiuni asupra Moscovei în legătură cu rolul său criza ucraineană, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează miercuri agenția Reuters.
”Este o continuare a poziției neprietenoase față de Rusia, o continuare a situației care are un impact devastator asupra relațiilor bilaterale”, a declarat Peskov presei.
”După cum se știe, în astfel de cazuri prevalează un principiu al reciprocității”, a mai spus Peskov.
agerpres.ro
Numărul migranților și refugiaților care au ajuns în acest an, pe mare și pe uscat, pe continentul european a depășit pragul de 1 milion, alți 3.600 de oameni pierzându-și viața sau fiind dați dispăruți în această tentativă, au anunțat marți, la Geneva, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrații (OIM), într-un comunicat comun, informează Reuters și DPA.
Din numărul total, 972.500 de persoane au ajuns în Europa traversând Mediterana, iar 34.000 au sosit pe rută terestră, prin Turcia.
”Una din două persoane care au traversat Meditarana în acest an — adică o jumătate de milion de oameni — a fost un sirian care încerca să fugă de războiul din țara sa. Afganii au fost în procent de 20%, iar irakienii de 7%”, precizează cele două organizații internaționale.
Din totalul celor 1.005.504 de sosiri în Grecia, Bulgaria, Italia, Spania, Malta și Cipru până la data de 21 decembrie, marea majoritate, adică 816.752, au fost consemnate în Grecia, afirmă OIM.
agerpres.ro