Promisiunea distribuției echitabile a vaccinurilor COVID la nivel global rămâne neonorată, atâta vreme cât instrumentul creat pentru a împiedica țările bogate să pună mâna pe toată rezerva de vaccinuri nu funcționează, scrie Politico într-o analiză.
Pe de o parte, sunt exemple ca Uniunea Europeană sau Marea Britanie, unde au fost administrate deja peste 11 milioane de doze de vaccin. În total, UE a semnat contracte pentru 2,3 miliarde de doze, iar Marea Britanie pentru 367 de milioane. Dacă vor fi aprobate toate vaccinurile pentru care s-au semnat pre-contracte, populația din aceste zone ar putea fi vaccinată de trei ori, informează digi24.ro.
Țările bogate și-au anunțat obiective ambițioase pentru luna septembrie: guvernul britanic vrea să administreze prima doză întregii populații adulte; Belgia plănuiește să vaccineze 70% din populație, iar Germania a stabilit un prag de 60%.
Pe de altă parte, însă, sunt țările sărace, unde campaniile de vaccinare nici măcar nu au început.
Este coșmarul asupra căruia experții în sănătate globală au avertizat în urmă cu mult timp, scrie Politico.
COVAX – sistemul creat pentru a asigura distribuția echitabilă a vaccinurilor, administrat de Organizația Mondială a Sănătății; Gavi – Alianța Vaccinurilor – este instrumentul care sprijină participarea a 92 de țări cu venituri mici și medii la sistemul COVAX; Coaliția pentru Inovare în caz de Epidemie – a fost gândită să rezolve problema distribuirii echitabile a vaccinurilor, dar nu a reușit. Deși a securizat circa 2 miliarde de doze de vaccin, cu scopul de a acoperi 20% din populația țărilor participante până la finele lui 2021, nicio doză nu a fost livrată.
Cea mai mare nevoie de ajutorul COVAX o au țările care nu-și permit să cumpere vaccinul din reusurse proprii, 92 de țări în total. Printre ele se numără Afganistan, Etiopia, Uganda sau Zimbabwe. Dar sunt și țări care își permit să plătească dozele, cum e Africa de Sud, dar care a apelat la medierea COVAX.
„Cum putem să spunem că avem echitate? Nu putem”, a afirmat Kate Elder, consilier al organizației Medici fără Frontiere.
Chiar și directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a recunoscut că lucrurile nu merg așa cum trebuie.
“Trebuie să fiu categoric: lumea este la un pas de o prăbușire morală catastrofală – iar prețul pentru aceasta va fi plătit cu vieți din cele mai sărace țări”, a avertizat el.
Unele dintre țările la care se referă directorul OMS au criticat, la rândul lor, COVAX. Reprezentantul Austriei a spus că acest organism „trebuie să lucreze mai bine”. El a făcut apel la Gavi, organizația care asigură funcționarea COVAX, să facă publice detaliile planului de livrare a vaccinurilor.
Gavi s-a apărat însă, arătând că sistemul COVAX încearcă să facă lucruri la „o viteză fără precedent”.
Negocieri directe
Încă de la început, COVAX a fost cu un pas în urmă, țările bogate trecând imediat la negocieri secrete cu producătorii de vaccinuri. Luni la rând, susținătorii COVAX au cerut ca țările bogate să participe la proiect. În cele din urmă, au început să apară promisiunile de finanțare.
UE contribuie cu 500 de milioane de euro pentru sprijinirea țărilor cu venituri mici și medii. Alte țări au promis contribuții substanțiale: Franța și Germania câte 100 de milioane de euro, Canada – 246 de milioane de dolari.
Dar înțelegerile bilaterale – pe care COVAX inițial le-a acceptat – continuă să prolifereze, iar țările cumpără în continuare sute de milioane de doze dintr-o rezervă globală limitată. Principala îngrijorare privind aceste înțelegeri este că ele permit țărilor bogate să obțină mai multe doze dintr-o rezervă limitată, în loc să negocieze colectiv, pentru a permite o distribuție echitabilă a vaccinurilor.
În timpul discursului său, Tedros a criticat țările care, „în timp ce vorbesc pe limba accesului echitabil, continuă să prioritizeze acorduri bilaterale, evitând COVAX, mărind prețurile și încercând să sară rândul la coadă. Acest lucru este greșit”.
El a spus că aceste înțelegeri bilaterale, dintre care 12 au fost semnate numai anul acesta, duc la creșterea prețurilor.
Țările bogate își securizează vaccinuri în dauna COVAX, a explicat Kirsten Mathieson, consilier pe politici de sănătate la Salvați Copiii.
În apărarea sa, UE a amintit de contribuția sa la COVAX. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în repetate rânduri că „echipa Europei” este cel mai mare contributor la sistemul COVAX.
O posibilă veste bună ar putea veni din partea SUA, care nu a aderat la sistemul COVAX în timpul administrației Trump. Congresul american a aprobat suma de 4 miliarde de dolari pentru Gavi, bani care vor merge direct către sistemul COVAX. Acest lucru trebuie însă clarificat de noua administrație Joe Biden.
„Nu ne aflăm într-o poziție bună”
Cât despre data începerii distribuirii vaccinurilor prin acest sistem, COVAX a indicat luna februarie, însă cei care au urmărit acest subiect sunt sceptici.
„Nu ne aflăm într-o poziție bună”, a spus Jaume Vidal, un consilier al organizației Health Action International, care se teme că unele țări vor primi primele doze abia la anul. „Ajungem într-o situație pe care COVAX a fost creat s-o evite: o cursă a vaccinurilor”.
Problema principală este că cele mai multe înțelegeri făcute de COVAX nu sunt achiziții făcute în avans cu producătorii (cu excepția a două contracte pentru 370 de milioane de doze, prin intermediul Serum Institute din India).
De exemplu, deal-ul pentru 500 de milioane de doze de la producătorul Janssen este sub forma unui memorandum de înțelegere, iar pentru 200 de milioane de doze de la Sanofi/GSK s-a făcut o declarație de intenție.
Unele țări care își plătesc singure vaccinurile au probleme în a asigura aceste plăți în avans. Africa de Sud, de exemplu, a ratat termenul la care trebuia să facă o plată de 16 milioane de euro.
Aceste plăți anticipate reprezintă o „problemă imensă” pentru multe țări, a spus Alain Alsalhani, de la organizația Medici fără Frontiere. Țările nu pot justifica sume mari de bani pe care să le plătească pentru vaccinuri care încă nu există.
Redistribuirea excesului
O posibilă rezolvare a acestei probleme ar fi ca țările bogate să doneze excesul de vaccinuri achiziționate. Canada s-a oferit să facă asta, după ce populația este imunizată. Comisia Europeană a spus că statele membre pot face acest lucru și că va veni cu o schemă prin care să distribuie acest exces. Ursula von der Leyen a precizat că dozele în exces vor fi distribuite ori prin sistemul COVAX, ori direct țărilor care au nevoie.
Până acum, nu sunt dovezi că țările chiar au redistribuit doze, afirmă Kirsten Mathieson.
Norvegia pare să fie singura țară care a promis explicit că va dona doze de vaccin prin COVAX în fazele incipiente ale vaccinării.
Vaccinurile neautorizate – indicatorul disperării
În vreme ce țările bogate se concentrează să-și protejeze populația, Rusia și China își extind influența diplomatică cu ajutorul vaccinului. Multe țări care altfel n-ar avea nicio doză de vaccin au acceptat bucuroase oferta Rusiei (vaccinul Sputnik V) sau a Chinei (Sinovac sau Sinopharm).
Vaccinul Sinovac se administrează deja în Turcia și în Indonezia, în ciuda semnelor de întrebare privind eficiența sa. Compania a făcut înțelegeri și cu alte țări, cum ar fi Brazilia, Tailanda sau Filipine.
Argentina și Belarus au început să folosească vacinul Sputnik de la ruși.
Faptul că aceste vaccinuri sunt cumpărate înainte ca eficiența lor să fie dovedită este doar un indicator al disperării țărilor, explică Kate Elder, consilier al organizației Medici fără Frontiere.
„Oricare guvern cu posibilități financiare și determinare politică să găsească alternative la COVAX va încerca să o facă”, mai spune ea.