Cele şase săptămâni de lipsă de reacţie a SUA în faţa pandemiei de Covid-19 au toate premisele să între în istorie ca pildă a eşecului politic şi a consecinţelor sale dezastruoase: SUA sunt în frunte, dar cu cele mai multe cazuri de infecţie din lume, depăşind chiar şi China.
Peste un sfert al cazurilor sunt în statul New York, unul din epicentrele globale ale epidemiei – alte state i-ar putea urma. Cel puţin 2.000 de oameni au murit.
Primarul statului New York, unde au murit 672 de oameni, a anunţat că spitalele mai au echipamente de protecţie doar pentru o săptămână făcând apel disperat la Trump să „facă rost imediat de personal medical militar suplimentar şi să-l aducă până duminica următoare”. El a spus că oficialii federali au oferit ajutor dar „vorbim de o escaladare rapidă”.
Ziua de 20 ianuarie, când a fost confirmat primul caz de coronavirus în statul Washington, un bărbat de 35 de ani întors din Wuhan, va fi consemnată în istoria pandemiei din SUA.
În aceeaşi zi a fost confirmat şi primul caz de infectare în Coreea de Sud. Reacţiile celor două ţări s-au situat la polul opus în cele două luni de pandemie: dacă Coreea de Sud a răspuns rapid şi a agresiv, şi a dat drumul testării, SUA au ezitat şi s-au împotmolit până s-au trezit în mijlocul unei crize sanitare. În decurs de o săptămână de la primul caz, Coreea de Sud a mobilizat 20 de companii private dezvoltarea unui test. O săptămână mai târziu un prim test diagnostic era adus pe câmpul de luptă, iar Coreea de Sud a purces la identificarea celor pentru care se impunea carantina.
350.000 de teste mai târziu, ţara aproape că învinsese epidemia: numărul noilor cazuri se menţine scăzut. Între timp SUA se apropie de 139.000 de cazuri şi a ajuns la 2.438 de decese. Peste 15.000 de noi cazuri au fost raportate duminică. La două zile de primul test pozitiv în SUA, Donald Trump spune la CNBC: „Avem situaţia complet sub control. E vorba de o singură persoană întoarsă din China. Va fi bine”.
Un fiasco de proporţii incredibile
După o săptămână, doi oficiali în materie de politici de sănătate ai administraţiei Trump avertizează în Wall Street Journal: Acţionaţi acum pentru prevenirea unei epidemii în America. Cei doi experţi au oferit şi o listă cu ce trebuie făcut pentru a opri un dezastru masiv: apel la industria privată pentru un test rapid uşor de folosit.
Abia pe 29 februarie, la o lună de la lansarea avertismentului, şi aproape şase săptămâni de la primul caz, administraţia Trump a pus în practică sfatul experţilor: laboratoarele şi spitalele au primit undă verde pentru teste proprii care să accelereze lucrurile.
Ron Klain, care s-a aflat în prima linie a luptei împotriva Ebola în 2014, a spus colegilor de la Universitatea Georgetown: „Răspunsul SUA va fi studiat de generaţile viitoare ca un exemplu de eşec dezastruos. Ce s-a întâmplat la Washington este un fiasco de proporţii incredibile”.
Jeremy Konyndyk, care a coordonat răspunsul SUA în materie de dezastre internaţionale la USAid, se exprimă în termeni similari numind unul dintre cele mai mari eşecuri de leadership politic şi guvernare din timpurile moderne.
Potrivit expertului, Casa Albă a dispus de toate informaţiile pentru a acţiona decisiv. În schimb, Trump a minimizat în mod repetat severitatea epidemiei, dând vina pe China pentru „virusul chinez” şi subliniind în mod fals că interdicţiile parţiale de călătorie în China şi Europa sunt suficiente pentru combaterea epidemiei. Acestea nu au făcut decât să încetinească întrucâtva avansarea virusului şi să câştige puţin timp: în aceste circumstanţe, inacţiunea SUA devine şi mai ciudată, scrie The Guardian.
„N-am folosit timpul optim, mai ales în privinţa testării”, a declarat William Schaffner, specialist în boli infecţioase la centrul medical al Universităţii Vanderbilt, precizând că în absenţa testării nu a fost posibilă o estimare a extinderii epidemiei.
CDC, complet nepregătite
Cum Centrele de prevenţie şi Control al Bolilor (CDC) nu au avut disponibile truse de testare, testele au fost folosite cu economie. Guvernatorul statului New York a spus că CDC au fost luate prin surprindere şi că asta încetineşte reacţia statului său. Testele defecte au fost primul indiciu că administraţia Trump nu ţinea frâiele situaţiei. Unitatea însărcinată cu pandemiile a agenţiei de urgenţe sanitare a fost desfiinţată în 2018, ceea ce „a contribuit la răspunsul tărăgănat al guvernului federal”, e de părere Beth Cameron, fostul director al agenţiei.
De altfel în decursul celor doi ani ai preşedinţiei lui Trump trendul demisiilor unei serii de oficiali experimentaţi şi cu expertiză s-a accentuat. „S-au creat găuri ale expertizei la niveluri guvernamentale importante”, a spus un fost oficial guvernamental de rang înalt, care a completat că experţii au fost dificil de substituit: „Nimeni nu mai voia să lucreze acolo”
În plus, pe 10 februarie, la 11 zile după ce OMS a declarat epidemia urgenţă sanitară mondială, Trump a propus o tăiere de fonduri de 16% pentru CDC.
De altfel organismul nu s-a aflat în prim-planul luptei de combatere a epidemiei: „Ne confruntăm cu problema de sănătate publică a erei noastre şi CDC nu spune nimic, nimic nu auzim de la cea mai bună organizaţie de sănătate publică din lume”, spune Schaffner, specialistul în boli infecţioase. Administraţia pentru Controlul Alimentelor şi Medicamentelor (FDA) care aprobă teste şi tratamente a arătat de asemenea vulnerabillităţi: recent a sugerat că ia în considerare medicamentul antimalarie clorochină pentru tratamentul infecţiilor cu coronavirus, în condiţiile în care nu sunt dovezi ale eficienţei sale şi potenţiale efecte adverse grave.
Experţii au fost consternaţi mai ales că Trump s-a grăbit să-l promoveze.
„FDA se înclină în faţa presiunii politice şi ia decizii care contrazic ştiinţa modernă”, spune un fost oficial guvernamental înalt. Anthony Fauci, directorul cercetării bolilor infecţioase la Institutele Naţionale de Sănătate, o figură de încredere dintre cele devenite rare în administraţia Trump, a fost întrebat de jurnalişti cum poate sta lângă Trump la conferinţe de presă şi să nu intervină când preşedintele american spune că interdicţiile de călătorie în China au fost un mare succes: „Ştiu, dar ce aţi vrea să fac? Să fim realişti, ce aş putea să fac?”
Trump s-a descris ca preşedinte de război: dar tacticile sale deloc convenţionale doar exacerbează problemele de la nivelul agenţiilor federale.
Pe 29 ianuarie preşedintele a creat grupul de răspuns la coronavirus: i l-a predat ulterior vicepreşedintelui Mike Pence care la rândul său a desemnat-o pe Deborah Brix să coordoneze răspunsurile. În cele din urmă agenţia federală pentru situaţii de urgenţă Fema a preluat ariile cheie, formându-se totodată o echipă de intervenţie din umbră din care face parte şi Jared Kushner: se presupune că sforile sunt trase din culise. „Nu există un responsabil. Se mută dintr-o parte şi alta – nimeni nu-şi asumă”, spune fostul oficial senior. Managamentul de zi cu zi al crizei a venit de multe ori direct de la Trump: cu ochii pe bursa din New York preşedintele american a diminuat constant amploarea crizei.
„Nu sunt decât cinci oameni infectaţi. Sperăm că totul va fi bine”, a spus Trump.
Pe 24 februarie, Trump a spus că chestiunea „coronavirusului este sub control în SUA”. A doua zi însă, Nancy Messonnier, oficialul în materie de boli respiratorii de la CDC, a schimbat complet abordarea şi a spus adevărul, avertizând populaţia că „tulburările vieţii publice vor fi severe”.
Se spune că Trump a fost atât de furios în legătură cu impactul declaraţiilor asupra preţurilor acţiunilor că l-a luat la rost pe şeful acesteia, ministrul sănătăţii, Alex Azar. „Messonnier a avut 100% dreptate. A oferit o evaluare onestă şi adecvată”, a spus Konyndyk. Din cauza asta, Trump a făcut reproşuri departamentului: „A transmis astfel un mesaj foarte clar: asta e permis şi asta nu este”.
Konyndyk povesteşte că a luat parte la o şedinţă cu oficiali înalţi ai administraţiei Trump la mijlocul lui februarie unde s-a discutat doar despre interdicţiile de călătorie. „M-am gândit: Sfinte! Unde sunt discuţiile depre protejarea spitalelor, populaţiile vulnerabile sau monitorizare pentru a identifica unde este virusul. Ştiam că preşedintele a stabilit priorităţile, iar birocraţia merge după ele: or priorităţile erau greşite”. Aşa că, unul după altul, dezastrele au început să curgă : echipamentele de protecţie, paturile de spital, iar acum ventilatoarele. Când guvernatorii i-au cerut lui Trump să mobilizeze toare resursele guvernamentale, preşedintele american a mai dat un răspuns menit să rămână în istorie: „Aparatele de respiraţie, ventilatoarele şi toate celelalte echipamente – faceţi rost de ele singuri”.
Până pe 26 martie, administraţia Trump a furnizat 400 de ventilatoare statului New York. Guvernatorul estimează un necesar de 30.000.
Un vid de leadership
Absenţa unui răspuns federal puternic a dat naştere unor soluţii improvizate în statele americane: guvernatorii acţionează pe cont propriu, spitalele se descurcă cum pot.
Konyndyk a creat alături de colegii săi specializaţi în dezastre Covid Local – un ghid rapid despre cum să combaţi o pandemie.
„Asistăm la naşterea unei anarhii a 50 de state din cauza unui vid de leadership federal. Este o absurditate că thinktank-urile şi Twitterul oferă o ghidare mai concretă decât guvernul federal: dar în acest punct ne aflăm”.
Valerie Griffeth este fondatoarea unui startup care suplineşte vidul creat de Trump, creat de doctorii de urgenţe din toată ţara. GetUsPPE.org îşi propune să pună ordine în haosul de la vârf: doctorii din prima linie cum este ea însăşi sunt expuşi contaminării din cauza insuficienţei echipamentelor de protecţie. Griffeth este un doctor de terapie intensivă care tratează pacienţi cu coronavirus în stare gravă în Portland, Oregon. La începuturile crizei şi-a dat seama împreună cu colegii săi că guvernul federal, care ar trebui să-i protejeze, e cu totul absent: „Ne-am spus că vom fi expuşi virusului. Iar atunci când guvernul federal nu e prezent ca să ne ofere echipamente corespunzătoare e doar o chestiune de timp”.
Citeste mai mult: /adevarul.ro/