Deşi bacteriile nu au un sistem senzorial acestea pot simţi mediul în care se află. Un grup de cercetători din cadrul Universităţii din Basel au descoperit nu doar că bacteriile pot răspunde la semnale chimice, dar posedă şi simţul tactil. Astfel că cercetătorii au demonstrat modul în care bacteria poate recunoaşte suprafaţa pe care se află în doar câteva secunde. Acelaşi mecanism este utilizat şi de patogeni pentru colonizarea şi atacarea celulelor gazdă, scrie descoperă.ro
Învelişul intestinal, mucoasa sau suprafaţa corpului reprezintă căi de acces pentru germenii patogeni. Conform Science Daily, după doar câteva secunde de la atingerea locului, bacteriile încep să infecteze ţesuturile. Unii patogeni utilizează stimularea mecanică ca un declanşator, pentru a obţine capacitatea de distrugere a ţesutului gazdei.
În prezent, prof. Urs Jenal, din cadrul Universităţii din Basel, a descoperit şi modul în care bacteriile simt când se află pe o anumită suprafaţă şi ce se întâmplă în doar câteva secunde. În ultimii 10 ani, cercetătorii au realizat un proges uriaş privind modul în care bacteriile percep şi procesează semnalele chimice. ”Însă ştim foarte puţine detalii despre modul în care bacteriile răspund la stimulii mecanici, precum şi privind modul în care aceştia schimbă comportamentul bacteriilor. Prin utilizarea Caulobacter crescentus, ca model, echipa a reuşit să dovedească pentru prima oară că bacteria are <<simţ tactil>>. Acest mecanism le ajută să recunoască anumite suprafeţe şi să inducă producerea propriilor celule,” a declarat Jenal.
Bacteria Caulobacter are un rotor care se roteşte în interiorul celulei cu o protuberanţă alungită, numită flagel. Astfel rotarea flagelului ajută bacteria să se mişte în lichid. Însă rotorul are un dublu rol, cel de organ mecanic stimulator. Rotaţia motorie este alimentată de fluxul de protoni dn celulă. Când aceste celule ating suprafaţa, fluxul de protoni este întrerupt.
Cercetătorii consideră că acesta este semnalul care ajută bacteria să determine pe ce suprafaţă se află. ”Deşi bacteria Caulobacter este inofensivă, descoperirea ne poate ajuta să înţelegem mecanismul bolilor infecţioase,” a declarat Jenal.