România: Fostul procuror DNA Mircea Negulescu a fost reținut

Fostul procuror DNA Mircea Negulescu a fost reținut miercuri seară de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), relatează digi24.ro

Mircea Negulescu a ajuns cu puțin timp înainte de ora 20:00 în arestul central al Poliției Capitalei, fiind reținut de procurorii de la secția specială.

Din informațiile Digi24 de la această oră, fostul procuror este acuzat printre altele de abuz în serviciu și fals intelectual în dosarul „Tony Blair”, fiind procurorul care a instrumentat acest dosar la DNA Ploiești.

În 2019, dosarul a fost mutat de la DNA la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie.

În acest dosar, în 2016, DNA Ploieşti a pus sub sechestru 220.000 de euro din averea lui Sebastian Ghiță.

Procurorul „Portocală”, cum a fost numit de către cei pe care i-a anchetat, este acuzat de SIIJ că a fabricat acest dosar în care era menţionat numele fostului premier al Marii Britanii Tony Blair, iar Victor Ponta a fost pus sub urmărire penală.

Procurorul DNA îl acuza pe Sebastian Ghiță că și-a plătit un loc de parlamentar pe listele PSD.

Mai exact, fostul premier Victor Ponta ar fi beneficiat de 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă pentru a organiza vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, în 2012, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat la parlamentarele pe listele PSD.

Motivul vizitei lui Tony Blair a fi avut scopul de a-i crea capital politic lui Victor Ponta, pe atunci președintele PSD, în contextul alegerilor din acel an.

Rechizitoriul DNA din 2016:

„În completarea comunicatului nr. 1162/VIII/3 din 6 septembrie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Ploieşti au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 6 septembrie 2016, faţă de următorii inculpaţi:

PONTA VICTOR VIOREL, la data faptelor preşedinte al unui partid, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de:

folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, complicitate la infracţiunea de spălare de bani;

GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, om de afaceri, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

În ordonanțele de control judiciar dispuse de procurori se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a lui Ghiţă Sebastian Aurelian, într-un colegiu electoral în care formaţiunea politică să aibă certitudinea că va obţine mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de preşedinte al respectivului partid politic, şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidaţi. Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalități politice străine. Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Ponta Victor Viorel să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obţinută prin persoane interpuse, de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian.

Pentru a crea aparenţa că vizita fostului lider străin în România nu are loc la iniţiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Ponta Victor Viorel ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi. În acest scop, Ponta Victor împreună cu Ghiţă Sebastian i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că aceasta avea loc la iniţiativa lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de Ghiţă Sebastian Aurelian prin intermediul unei societăți comerciale controlate prin persoane interpuse.

În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivenţă cu inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, încheierea succesivă a două contracte.

Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, Ghiţă Sebastian Aurelian a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova.

Confirmarea listei cu propunerile cu candidaturile pentru ocuparea funcţiei de deputat sau senator, înaintate de organizaţiile judeţene sau de sector ale partidului, intra în atribuţiile lui Ponta Victor Viorel, în calitate de preşedinte, conform statutului formaţiunii politice.

De altfel, în urma alegerilor, Ghiţă Sebastian Aurelian a dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României.

De altfel, în ultima perioadă, în politica românească a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu ușurință în funcții de demnitate publică alese, fiind promovaţi de conducerile partidelor politice cu scopul direct şi nemijlocit de a asigura finanțarea ilegală a partidelor în campaniile electorale.

În acest context, în condițiile în care legea partidelor politice şi legile electorale care s-au succedat stabilesc in mod expres modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democrației care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcţii de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativității pe criterii de competenţă profesională si probitate.

Practic orice plată făcută în aceste condiţii constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidaţi într-un colegiu care să asigure obţinerea mandatului este condiţionată de efectuarea acesteia.

Inculpaţilor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaţii trebuie să respecte următoarele obligaţii:
-să se prezinte la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti sau la sediile instanțelor de judecată, ori de câte ori sunt chemaţi;
-să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinţei;
-să se prezinte la Direcția Generală de Poliție a Mun. București – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.
– să nu părăsească ţara, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului/judecătorului competent;
– să nu se apropie de alte persoane menţionate în ordonanţă şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale;
– să nu facă declaraţii în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor care instrumentează cauza, la celelalte persoane cercetate în cauză, precum şi la martorii audiaţi în cauză
– să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Inculpaţilor li se atrage atenţia că, în caz de încălcare, cu rea-credinţă, a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

Sursa: digi24.ro