Procurorii nu dorm, ei urmăresc și ascultă

În cadrul celor peste 57 de mii de cauze penale aflate în gestiune în cursul anului 2017, procurorii au înaintat judecătorilor de instrucţie peste 4 mii 300 de demersuri de autorizare a măsurilor speciale de investigaţii. Potrivit unui comunicat de presă emis de procuratura Generală, în 50 de cazuri, demersurile au fost respinse.

Cele mai frecvente măsuri speciale, autorizate şi efectuate în cadrul urmăririi penale au fost:

interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – 3142 cazuri;

colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice – 803;

documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice –287;

monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară –12;

cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat – 63;

supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea –10.

Nemijlocit de către procurori, în condiţiile legislaţiei procesual-penale, a fost autorizată înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii în 581 cazuri, inclusiv:

identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului sistemelor de comunicaţii electronice ori a punctelor de acces la sistemele informatice – 264 cazuri;

urmărirea vizuală – 151;

controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate – 99;

investigaţia sub acoperire –31;

achiziţia de control – 31;

livrarea controlată – 2.

Comunicatul mai spune că pe parcursul anului trecut, în spaţiul mediatic au apărut diverse informaţii precum că unele măsuri din acest spectru, în special interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des, fiind aduse şi cifre de ordinul zecilor de mii. Fiind analizate, aceste informaţii furnizate de către o organizaţie nonguvernamentală autohtonă şi comparate cu starea reală a lucrurilor, obţinută din surse legale şi publice, s-a dovedit existenţa unor mari divergenţe.

Măsurile speciale de investigaţii sunt eficiente în procesul de cercetare a infracţiunilor, iar autorizarea lor de către judecătorul de instrucţie este în măsură să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Într-un interviu oferit portalului Digital.Report, Procurorul General a declarat că: „…astfel de măsuri au loc doar la investigarea crimelor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, iar organele de drept sunt obligate să aplice acest procedeu legal pentru a descoperi infracţiunea şi a-şi apăra cetăţenii. Atâta timp cât această măsură se derulează într-un câmp legal şi dă rezultate – ea va fi utilizată.”

Evaluând anul 2017 sub aspectul activităţii speciale de investigaţii se constată o pondere redusă a implicării, prin măsuri speciale, în activitatea de urmărire penală, procentual, aceasta fiind apreciată cu 8,5 la sută sau 4898 măsuri speciale în peste 57 de mii de  cauze penale în gestiune.