Șeful diplomației UE: Rusia a folosit energia ca instrument de influenţă politică în Republica Moldova

Crizele din Ucraina și Belarus și din jurul acestora se află pe primul loc pe agenda internațională, fiind exemple ale unei noi paradigme, în care amenințările hibride și politicile de putere destabilizează vecinătatea Uniunii Europene și nu numai, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, transmite  jurnal.md.

Trebuie să continuăm să fim fermi și uniți în răspunsul nostru și să ne consolidăm propria politică de securitate și apărare. În joc sunt principiile care stau la baza ordinii europene de securitate”, a subliniat acesta, potrivit comunicatului oficial.

În contextul dat consolidarea militară a trupelor rusești la granița ucraineană, combinată cu escaladarea amenințărilor și a acțiunilor subversive îndreptate împotriva Ucrainei, au dominat diplomația internațională în ultimele săptămâni, a amintit Josep Borrell. Acesta a afirmat că aceste acțiuni au dus la o „avalanșă de activități la toate nivelurile și în toate forurile: G7, NATO, OSCE, precum și la nivel bilateral”.

„În același timp, a trebuit să ne confruntăm încă cu consecințele crizei din Belarus. Datorită diplomației agile a UE, fluxul de migranți ilegali, aduși sub pretexte false pentru a fi apoi împinși la graniță, a scăzut. 

Dar chiar dacă mulți au fost repatriați în țara de origine (de exemplu, peste 4.000 de persoane au fost repatriate în Irak), alte mii de persoane au rămas blocate în Belarus, având nevoie de ajutor umanitar. Între timp, represiunea internă din Belarus continuă fără încetare”, a adăugat oficialul european.

Mai mult decât atât șeful diplomației UE a explicat că ambele crize se desfășoară pe fondul unor tensiuni puternice cu Rusia și în contextul unor prețuri extraordinar de ridicate la energie: prețul gazelor a crescut cu aproximativ 40% doar în decembrie și cu aproximativ 300% față de această vară.

Astfel, orice discuție despre Rusia/Ucraina/Belarus include dimensiunea energetică, având în vedere că 40% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, în principal prin trei rute de tranzit: Ucraina, Belarus și Marea Baltică.

„Crizele din Ucraina și Belarus ilustrează noile amenințări cu care ne confruntăm: tactici hibride, politici de putere, intimidare și dezinformare. În joc este soarta unor țări”, a scris Borrell pe Twitter.

„Rusia a folosit energia ca instrument de influență politică (a se vedea, de exemplu, situația din Republica Moldova) și, deși Rusia își respectă angajamentele privind aprovizionarea cu gaze naturale, mulți consideră că refuzul său actual de a crește volumele de export către Europa sau de a umple din nou instalațiile de depozitare deținute de Gazprom este un mijloc de a exercita presiuni asupra UE și, în special, de a obține autorizația de reglementare pentru Nord Stream 2. 

Acest proiect, pe care Comisia Europeană nu îl consideră prioritar și care, în orice caz, va trebui să îndeplinească cerințele reglementărilor europene, continuă să fie un subiect de discuție, demonstrând, de asemenea, că solidaritatea este o stradă cu două sensuri”, a mai spus el, citat de Caleaeuropeana.ro.

Reamintim faptul că şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a declarat săptămâna trecută că gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi “escaladări” în Ucraina, în baza unui acord de principiu între Berlin şi Washington.

Procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.

Mai mult decât atât, Josep Borrell a declarat că niciun stat membru nu își poate spori propria securitate fără a lua în considerare securitatea întregii Uniuni, „ceea ce ar trebui să fie un principiu de bază pentru a face UE mai puternică și pentru a contracara încercările de a ne diviza”.

„În ceea ce privește Ucraina, toată lumea a fost de acord că este momentul de a fi fermi și uniți și de a descuraja posibilele mișcări ulterioare ale Rusiei. Trebuie să susținem principiile fundamentale pe care se bazează securitatea europeană. 

Consiliul European a convenit asupra transmiterii unui mesaj ferm către conducerea rusă că orice acțiune împotriva Ucrainei și a acestor principii, prin mijloace militare sau hibride, va avea consecințe grave. Dar știm că doar declarațiile acestea nu sunt suficiente pentru a schimba calculele liderilor ruși”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de Externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Menționăm faptul că anterior, președintele american, Joe Biden, a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus, Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.