Franţa interzice mişcarea ultranaţionalistă turcă Lupii Cenuşii, după incidentele violente dintre turci și armeni de lângă Lyon

Guvernul Franţei va decreta miercuri dizolvarea mişcării ultranaţionaliste turce Lupii Cenuşii, a anunţat luni ministrul de interne, Gerald Darmanin, citat de AFP. El a apreciat că este o grupare „deosebit de agresivă”, potrivit Agerpres.

Audiat în Adunarea Naţională, Darmanin a precizat că în 15 zile va fi examinată şi dizolvarea Colectivului Împotriva Islamofobiei în Franţa (CCIF), anunţată după asasinarea profesorului Samuel Paty în 16 octombrie. Paty a fost decapitat la Conflans-Sainte-Honorine, în apropiere de Paris, de către un tânăr musulman de origine cecenă, pe motiv că le arătase elevilor, la o lecţie despre libertatea de exprimare, caricaturi cu profetul Mahomed, scrie digi24.ro

Deciziile Consiliului de Miniştri de la Paris vor fi luate în contextul unor tensiuni diplomatice cu Turcia, în legătură cu tratamentul aplicat musulmanilor în Franţa.

Lupii Cenuşii au fost incriminaţi pentru incidentele de săptămâna trecută dintre comunităţile turcă şi armeană de la Decines-Charpieu, lângă Lyon. Conflictul dintre turci şi armeni s-a intensificat după izbucnirea conflictului din Nagorno Karabah între Armenia şi Azerbaidjan, în care partea azeră este susţinută de Turcia.

Miercurea trecută, forţele de ordine au intervenit la Decines-Charpieu pentru a împiedica circa 250 de turci să îi atace pe armeni. Cu câteva ore înainte, o încăierare între membri ai celor două comunităţi se soldase cu patru răniţi, din care unul în stare gravă.

Sâmbătă noaptea, memorialul genocidului şi Centrul Naţional al Memoriei Armene de lângă Lyon au fost profanate, iar pe clădiri a apărut inscripţia „Lupii Cenuşii”.

Gruparea este cunoscută ca apropiată de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care şi-a exprimat recent îndoieli privind „sănătatea mintală” a omologului său francez, Emmanuel Macron.

Lupii Cenuşii au ajuns cunoscuţi în deceniile 1970-1980, în urma unor acţiuni violente împotriva militanţilor de stânga. Ei folosesc ca semn de recunoaştere un gest al mâinii cu degetul mare împreunat cu mijlociul şi inelarul.

Mișcarea combină naționalismul, rasismul, lupta împotriva drepturilor femeilor, a grupurilor etnice și religioase și proclamă superioritatea turcilor.

Gruparea s-a extins și în afara Turciei. Există cel puțin 20.000 de ultra-naționaliști turci în Germania și aproximativ 5.000 în Austria, dar numărul susținătorilor este în creștere. Deghizați în structuri aparent inofensive, aceștia subminează politica partidelor germane și austriece de ani de zile, aproape neobservată de public, potrivit mena-studies.org.

Sursa: digi24.ro