La Spitalul Clinic Municipal din Bălţi în anul 2017 din 130 de adresări lunare la medic 35 dintre ele erau cazuri ale ictusului cerebral. Anual 420 de personae primesc acest diagnostic. La Institutul de Neorologie şi Neurochirurghie din Chişinău numărul este dublu 90 de cazuri de ictus lunar şi 1080 pe parcursul anului. Medicul şel al secţiei de neurochirurghie, Viorel Guranda spune că boala este răspândită în rândurile pacienţilor până la vârsta de 50 de ani
Viorel Guranda, şef secţie neurochirurgie: „Suferă de acest accident vascular cerebral atât persoanele tinere deoarece în ulţimul timp toate patologiile întineresc la fel ca şi persoanele în etate.”
„În toată lumea undeva este o statistică practic 33-54%, chiar să spunem la noi în oraş la o sută de mii. Dacă să spunem că oraşul nostru are peste 100 de mii la noi practic zilnic se internează câte un pacient cu accident vascular cerebral, avem aceleaşi peste 30%. Care sunt grupurile de risc a acestor pacienţi? În primul rând oamenii vârstnici. Sunt date statistice că dacă luăm un pacientt de 80 de ani şi unul de 50 de ani. Pacietul de 80 de ani va face de 30 de ori mai des atac cerebral în comparaţţie cu cel de 30 de ani. În al doilea rând sunt pacienţii obezi, pacienţii care fumează, pacienţii care întrebuinţează alcool, chiar şi dacă uneori se consideră în grupa de risc care consumă des cafea.”
Viorel Guranda a adăugat că diagnosticul şi tratamentul ictusului cerebral diferă în funcţie de tip. Din acest motiv oamenii trebuie să fie precauţi la simptome.
Dacă noi vorbim de acidentele vasculare acestea sunt de doua tipuri: accident vascular eschemic şi accident acuzat de hemoragie cerebrală dar în general în toată practic statistic este la 80 de procente de pacienţi fac o eschemie cerebrală un infarct cerebral, rata heramogiei cerebrale este aproximativ de 30 de procente care are indicaţie la operaţie.
Spitalul Clinic Municipal Bălţi oferă un spectru de operaţii pacienţilor cu ictus cerebral vascular, hemoragie cerebrală acută, hemarogie cerebrală spontană care sunt investigaţi prin tomagrofie sau rezonanţă cerebrală.
Anatolie Scorţescu, şef unitatea primiri urgente SCM Bălţi: „Practic nu sunt zile ca să nu se adreseze bolnavi cu aşa probleme de sanătate. Bolnavii nu se adresează la timp. Ei nu fac tratamentul preschis de medicul de familie. Ceea ce se refere la tensiunea arteriană care trebuie sa monitorizat cât mai des adresari la nivel la Centrul Medicilor de Familie sa nu ajungă până îi paralizat, sau face un istus cerebral fie el hemoragic sau ischemic, iată asta este problemă. Sunt cazuri de câte 4-5 bolnavi pe zi se adresează, sunt zile când nu-i nici un bolnav. Sunt zile câte unul, doi. Dar într-o zi 5 ictusuri cerebrale se are în vedere nu doar populaţia municipală dar se are în vedere din teritoriu, din raioanele adiacente şi comparativ este vârstă tânără.”
Ultimii ani problema diagnosticului şi tratamentului bolilor cerebro-vasculare (BCV) capătă o actualitate tot mai mare. Potrivit datelor Organizției Mondiale a Sănătății, în ţările economic dezvoltate BCV ocupă locul trei printre cauzele morţii, cedînd numai suferinţelor oncologice şi bolilor ischemice ale cordului şi constituie 25-30%.
Comentariile sunt închise